Linkuri accesibilitate

Ce conține și ce implică acordul semnat de președintele Ucrainei și opoziția politică din această țară


Trupele speciale se retrag din fața Parlamentului de la Kiev, după ce președintele Ianukovici a semnat acordul de compromis cu opoziția, 21 fenruarie 2014
Trupele speciale se retrag din fața Parlamentului de la Kiev, după ce președintele Ianukovici a semnat acordul de compromis cu opoziția, 21 fenruarie 2014

În centrul Kievului, baricadele rămân pentru moment.



În Ucraina, preşedintele Victor Ianukovici şi liderii opoziţiei au semnat un acord prin care să pună capăt confruntărilor violente din ultimele zile, soldate cu zeci de morţi şi sute de răniţi.

Acordul prevede revenirea la constituţia din 2004 si organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate. Nu mai târziu de decembrie,anul acesta.

Mediat de miniştrii de externe din Polonia,Germania şi Franţa, înţelegerea include şi un guvern interimar de largă coaliţie. Pe care, informează agenţiile de ştiri, Ianukovici a început să-l formeze.

S-a mai decis modificarea legii electorale şi formarea unei noi Comisii Electorale, măsuri gândite să asigure alegeri libere şi corecte.

Acordul vorbeşte și despre investigarea responsabilităţilor pentru victimele ciocnirilor violente din ultimele zile.

Pe lângă revenirea la constituţia din 2004, aprobată deja de Parlament, acestea anchete ar putea fi cheia aplanării conflictului. Dacă vor putea convinge prin transparenţă şi corectitudine.

În centrul Kievului, baricadele rămân pentru moment, în spatele lor mii de manifestanţi care aşteaptă, neîncrezători, să vadă cum va fi pus în practică acordul semnat de Ianukovici şi opoziţie.

Înţelegerea a fost primită cu scepticism şi la Lvov, în vestul Ucrainei, un centru al opoziţie anti-Ianukovici.

Potrivit corespondentului Europei Libere, sute de persoane au manifestat astăzi în sprijinul protestatarilor de la Kiev. Mulţi i-au declarat că acordul în sine nu reprezintă garanţia unei schimbări reale aşa cum opoziţia politică nu reprezintă neapărat aspiraţiile protestatarilor.

„NU au nimic de oferit” – a declarat la Lvov un tânăr medic.

„Ce sens au alegerile, acum avem nevoie de un tribunal internaţional care să-l judece pe preşedinte. Dar şi pe liderii opoziţie, pentru că nu au putut evita violenţele”, spune un tânăr de 29 de ani, membru al mişcării de „Autoapărare”.

Revenind la oferta preşedintele Ianukovici, acceptată de opoziţie.

De ce este revenirea la constituţia din 2004 atât de importantă ?

Este constituţia în baza căreia a fost ales Ianukovici în 2010 dar care a fost schimbată, numai câteva luni mai târziu.

Constituţia din 2004 limita foarte mult prerogativele preşedintelui, care nu numea decât doi miniştri, cel de externe si cel al apărării. Restul erau aleşi de parlament.

Andrew Wilson de la Consiliul European pentru Relaţii Externe, explică faptul că numai prin revenirea la vechea constituţie, crede opoziţia, poate fi distrus sistemul de alianţe locale şi regionale pe care preşedintele l-a „ţesut” în anii după schimbarea constituţiei.

Cât priveşte crearea unui guvern interimar de coaliţiei, este evident că numai prin cooptarea opoziţiei la conducere există o şansă de a convinge protestatarii că lucrurile se vor schimba.

În câteva săptămâni sau luni, în tot cazul până la alegerile anticipate.

O problemă mult mai mare o reprezintă rolul pe care-l va juca în viitorul apropiat preşedintele Ianukovici.

După confruntările sângeroase din ultimele zile, preşedintele este nu numai discreditat dar şi foarte slăbit.

Multă lume crede că Inukovici nu mai controlează nici guvernul, nici forţele de securitate. Aşa că singura soluţie realistă, declară analistul Andrew Wilson Europei Libere, este ca preşedintele şi persoanele din guvern asociate cu victimele din ultimele zile, să se retragă în linia a doua.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG