Linkuri accesibilitate

Victor Chirilă: „Moldova trebuie să identifice posibilele necesități în cazul eventual al unui val de refugiați din Ucraina”


Piața Independenței la Kiev
Piața Independenței la Kiev

Interviul dimineții cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.



Cât de pregătită şi cum ar trebui să fie pregătită Republica Moldova pentru un eventual val de refugiaţi din Ucraina, dacă situaţia din această ţară va continua să se deterioreze? O temă, care
ar putea deveni stringentă, în discuție cu analistul politic Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

Europa Liberă: Aşadar, în Ucraina s-a ajuns la un armistiţiu, dar nu există nici o garanţie că situaţia în ţara vecină nu poate să se agraveze în continuare, producând inclusiv refugiaţi, cum se întâmplă de cele mai multe cazuri în zonele fierbinţi. Cât de justificat vi se pare să se ţină cont de un eventual val de refugiaţi ucraineni, inclusiv spre Republica Moldova care are o frontieră comună cu Ucraina de 1222 km, cu o porţiune de 454 km în regiunea transnistreană?

Victor Chirilă:
„Temerile ar fi pe deplin justificate. Conflictul în continuare există, în ciuda armistiţiului la care s-a ajuns ieri între opoziţie şi Ianukovici. Campania antiteroristă fusese însă declanşa şi nimeni nu a anunţat că această campanie a fost stopată pentru moment. Nu este clar cum vor evolua discuţiile politice. Am văzut anterior mai multe încercări, dar de fiecare dată Ianukovici a recurs din nou la violenţă şi forţă pentru a dispersa protestatarii din „Euromaidan”.

De aceea, cred că autorităţile noastre ar trebui să înceapă deja discuţiile neoficiale, oficiale chiar cu organizaţiile internaţionale, cu ONU, în special cu Comisariatul ONU pentru refugiaţi, cu UE, pentru a identifica eventuale resurse, o eventuală asistenţă în caz de urgenţă. De asemenea, cred că autorităţile ar trebui să găsească şi resurse interne, iar Departamentul situaţii excepţionale, eventual, să identifice anumite clădiri administrative care deocamdată nu sunt utilizate, dar care să poată fi folosite în caz de urgenţă în caz că ne pomenim cu un val de solicitanţi de azil politic din Ucraina. Nu este motiv de linişte, deci, trebuie să fim precauţi şi să ne asigurăm în cazul în care situaţia se agravează în Ucraina. ”

Europa Liberă: Cine, ce alte instituţii concret, în afară de Departamentul de situaţii excepţionale despre care spuneaţi, ar mai trebui să se autosesizeze pentru a fi pregătite să facă faţă, dacă va fi nevoie?

Victor Chirilă:
„Guvernul în general, apoi Ministerul Afacerilor Interne, Biroul de migraţiune şi azil, Departamentul situaţii excepţionale – sunt mai multe instituţii într-un fel sau altul implicate. De asemenea, Poliţia de frontieră trebuie să fie receptivă la refugiaţii care ar putea să vină în Republica Moldova.

Deocamdată nu avem aşa un val, dar, repet,
La Kiev protestatari și forțe de poliție față-n față
La Kiev protestatari și forțe de poliție față-n față
situaţia este incertă în Ucraina şi putem să ne aşteptăm că se poate agrava şi mai mult. Vedem că Ianukovici nicidecum nu este decis să renunţe de bunăvoie la putere şi este gata să-şi apere poziţiile, mai mult - să discrediteze opoziţia.

Ceea ce se întâmplă astăzi este, din punctul meu de vedere, o încercare de a discredita opoziţia în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate în această ţară.”

Europa Liberă: Oficiali din Varşovia au declarat anterior, când încă nu se ajunsese în situaţia în care s-a ajuns, că Polonia este gata să facă faţă valului de refugiaţi din Ucraina în cazul în care situaţia în această ţară va produce bejenari. Preşedintele Traian Băsescu a declarat deja că, în caz de nevoie, România poate prelua, pentru început, 3.500 de refugiaţi din Ucraina în spaţii de cazare. Republica Moldova câţi ar putea prelua? Şi este în general pregătită în condiţiile în care deocamdată nimeni nici măcar nu s-a referit la o asemenea probabilitate? Sau este obligată ca stat să aibă o infrastructură specială şi posibilităţi pentru a face faţă unei asemenea probleme?

Victor Chirilă:
„Este obligată să aibă o astfel de infrastructură. Republica Moldova a semnat Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor din 1951 şi sigur că a îndeplinit o serie întreagă de condiţionalităţi, cerinţe legislative, instituţionale. Inclusiv crearea acestui Birou de migraţiune şi azil a fost una din condiţii.

A fost creată şi o anumită infrastructură - un azil pentru refugiaţi care este în apropierea Aeroportului. Dar capacităţile acestui azil nu sunt atât de mari. În cazul în care ne-am pomeni cu 1000 sau mai mulţi refugiaţi, azilul respectiv nu va face faţă, deci este nevoie de a găsi şi alte resurse. Plus, este nevoie de mâncare, este nevoie de alimente, de medicamente şi multe alte lucruri care trebuie prevăzute. De aceea, iarăşi, pentru copii, în cazul în care vor veni familii întregi, va trebui de găsit o şcoală.

Deci, sunt probleme care trebuie văzute, trebuie analizate şi iniţiativa, cred, ar trebui să o ia domnul preşedinte Timofti, care să convoace Consiliul de securitate, oficial sau neoficial, dar să înceapă astfel de discuţii, să pregătească terenul şi să preconizeze nişte paşi în cazul în care situaţia se agravează. Deocamdată nu văd astfel de acţiuni.”

Europa Liberă: La 18 februarie 2014, Viceprim-ministrul Eugen Carpov a avut o întrevedere cu reprezentantul regional al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Belarus, Moldova şi Ucraina, Oldrich
Oldrich Andrysek în studioul Europei Libere de la Chișinău
Oldrich Andrysek în studioul Europei Libere de la Chișinău
Andrysek, care s-a aflat într-o vizită de lucru în Republica Moldova. Un comunicat arăta că dl Andrysek şi-a manifestat interesul faţă de protecţia drepturilor omului, în special cele ale refugiaţilor şi apatrizilor. O coincidenţă această vizită de lucru?

Victor Chirilă:
„Nu cred că e o coincidenţă. Plus, domnul Andrysek a lucrat mai mulţi ani în Republica Moldova, a fost şeful oficiului ONU pentru refugiaţi la Chişinău, îi cunoaşte foarte bine şi pe domnul Carpov, şi pe domnul Leancă. Când era dânsul şef aici, Republica Moldova a semnat Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor. Deci, cunoaşte foarte bine situaţia din R. Moldova şi, de fapt, în mare parte datorită dânsului, a fost creată aici şi infrastructura existentă la Chişinău. S-ar părea că nu e o coincidenţă. Este o tatonare a terenului şi un interes permanent din partea Înaltului Comisariat pentru refugiaţi al ONU.”

Europa Liberă: Există opinii că nici nu va fi nevoie de o deteriorare periculoasă a situaţiei în Ucraina ca să apară un număr considerabil de persoane care vor dori să se refugieze. Pentru mulţi deja este suficient să solicite statut de refugiat care ar asigura accesul în UE, de exemplu. Prevederile pentru cei care obţin statut de refugiat sunt destul de generoase pentru cineva care nu vrea să rămână într-o zonă instabilă. Ar putea, de exemplu, şi mă scuzaţi pentru o întrebare tehnică, răspunsul la care nu este neapărat să-l cunoaşteţi, ar putea deci fi întors înapoi, în R. Moldova, un refugiat care a tranzitat doar, ca prima ţară, R. Moldova şi a ajuns în UE?

Victor Chirilă:
„Dacă o tranzitează ilegal în calea spre UE, cu siguranţă că respectivul stat din UE ar putea să-l întoarcă înapoi. Deci, acest lucru nu poate fi exclus. Dar eu cred că în urma implementării planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, poliţia noastră de frontieră funcţionează mult mai bine. Am văzut că de fapt numărul trecerilor ilegale a frontierelor noastre a scăzut foarte mult şi poliţia de frontieră îşi face foarte bine meseria. De aceea nu cred că vom avea foarte multe cazuri sau încercări de acest gen. Dar bineînţeles că există această posibilitate.”

Europa Liberă: Odată ajunşi, de exemplu, pe teritoriul moldovenesc şi solicitând statutul de refugiat, ce pot pretinde în mod legal persoanele respective? Ar putea solicita să rămână pe teritoriul R. Moldova, ar avea dreptul să plece?

Victor Chirilă:
„În momentul în care cetăţeanul ucrainean sau al altei ţări vine pe teritoriul Republicii Moldova şi solicită statut de azil, până solicitarea lui este examinată de autorităţi, de organizaţia ONU pentru refugiaţi, statul este dator să-i elibereze un document de călătorie. În momentul în care i se oferă statutul de refugiat, i se oferă un fel de paşaport care îi permite să călătorească peste hotare. Sigur că există nişte obligaţii foarte clare în această privinţă, asumate de R. Moldova.”

Europa Liberă: Presa în acest zile, mai întâi cea din Ucraina, apoi a preluat şi presa de la Chişinău ştiri despre faptul că ar exista nişte intenţii de a obţine paşaport moldovenesc din partea cetăţenilor Ucrainei, în condiţiile în care viza free pentru moldoveni va deveni foarte curând realitate. Cât de relevante vi se par aceste informaţii, ar putea ele constitui un proces în derulare?

Victor Chirilă:
„Nu pot comenta pentru că nu am astfel de informaţii veridice din partea i9nstituăţiilor. Nu exclud că există un astfel de interes, în special din partea ucrainenilor care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, dar locuiesc în partea stângă a Nistrului, în regiunea transnistreană. Pot confirma doar că există deja un număr considerabil de cetăţeni ai ţării noastre care locuiesc în stânga Nistrului şi au deja paşapoarte biometrice.”

Europa Liberă: Apropo, segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainiene este suficient de bine protejat?

Victor Chirilă:
„Faptul că nu este demarcat până la capăt, au rămas acolo câţiva km., nu înseamnă că frontiera respectivă nu este supravegheată, monitorizată de către grănicerii ucraineni. În orice caz posibilitate de monitorizare cel puţin există.”


Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:54 0:00
Link direct
XS
SM
MD
LG