Agenţiile de presă internaţionale informau cu câtva timp în urmă că la Kiev, în Piaţa Independenţei, au avut loc noi ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine ucrainene. Iar postul de televiziune britanic BBC afirmă că pe Maidan ar fi fost văzute corpuri întinse şi acoperite cu pături.
Imaginile arătate de mai multe televiziuni documentează faptul că la numai câteva ore după ce se anunţate armistiţiul încheiat de preşedintele Victor Ianukovici cu liderii opoziţiei, manifestanţii au reocupat părţi din Maidan de unde se retrăseseră miercuri. Forţele de ordine au tras din nou cu grenade lacrimogene și asurzitoare, iar protestatarii au replicat cu cocktail-uri Molotov.
Situaţia este labilă în toată ţara, mai ales în vestul Ucrainei se pare că au continuat protestele antiguvernamentale.
În aceste condiţii, la Kiev este aşteptată „troica europeană”: ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeir, însoţit de omologii din Polonia şi Suedia. După discuţii cu preşedintele Ianukovici şi lideri ai opoziţiei, cei trei vor zbura la Bruxelles, unde este convocată o reuniune de urgenţă a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană la care ar urma să se discute despre posibile sancţiuni împotriva celor responsabili pentru victimele din ultimele zile şi continuarea violenţelor.
Rusia contracarează eforturile diplomatice europene cu măsuri financiare. Sau mai bine zis cu promisiuni: purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu anulează ajutorul de 15 miliarde de euro, promis Ucrainei, dar că nu va elibera următoarea tranşă decât după normalizarea situaţiei.
Aseară, preşedintele Victor Ianukovici şi liderii opoziţiei au căzut de acord să reia negocierile, în speranţa de a rezolva totuşi criza, izbucnită la sfârşitul lui noiembrie.
Acordul a fost anunţat pe pagina de internet a preşedinţiei şi de unul din liderii opoziţiei, Arseni Iaţeniuk, care a precizat „ofensiva împotriva Maidanului, care urma sa fie lansată astăzi, a fost anulată”.
Ultimele două zile de ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine au fost cele mai violente şi s-au soldat cu cel puţin 26 de morţi, de ambele părţi și cu sute de răniţi.
Armistiţiul de la Kiev a fost salutat de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, care a declarat însă că, pe lungă durată, soluţia este un guvern interimar de largă coaliţie şi alegeri anticipate „corecte şi libere”. Vorbind în Mexic, în cursul unei vizite oficiale, Obama a mai declarat că nici ciocnirile din Ucraina, nici războiul civil din Siria nu pot fi privite drept „instrumente” ale unui război rece între Statele Unite şi Rusia.
Preşedintele Obama a avertizat că administraţia americană va urmări cu atenţie, alături de aliaţii europeni, evoluţia situaţiei din Ucraina. El a cerut autorităţilor ucrainene să se abţină de la acte de violenţă, dar şi protestatarilor să nu mai atace forţele de ordine sau clădirile publice.
La scurt timp după aceea, Departamentul de stat american a anunţat că a impus o interdicţie de intrare în America, unui număr de 20 de oficialităţi ucrainene, ca reacţie la ciocnirile violente de la Kiev și că ar putea urma şi alte sancţiuni.
Posibilele sancţiuni împotriva Ucrainei vor fi discutate astăzi la Bruxelles şi de miniştrii de externe ai Uniunii Europene, reuniţi într-o şedinţă de urgenţă.
În pregătirea reuniunii, ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a criticat modul „distorsionat” în care mediile occidentale ar relata despre evenimentele din Ucraina. Potrivit agenţiei Interfex, diplomatul rus susţine că „ţara prezentată de ziarele şi televiziunile occidentale” nu există. Şi ironic, a reamintit că opt din comisarii europeni ştiu bine limba rusă aşa că „ar avea posibilitatea să se informeze imparţial”.
La Kiev, mii de pe persoane continuă să ocupe Piaţa Independenţei, unde ard în continuare baricade şi maşini.
Ministrul apărării a fost înlocuit, fără nici o explicaţie oficială. În locul generalului Vladimir Zamana a fost numit comandantul forţelor navale, Iuri Ilin.
Marţi, în mijlocul ciocnirilor violente, Ministerul apărării declarase că armata nu poate fi folosită în crize interne decât dacă se declară stare de urgenţă. Pe de altă parte, se anunţase că armata ar putea ajuta forţele de securitate, care vor să lanseze o aşa numită campaniei anti-teroristă. Se pare că în timpul ultimelor violenţe, mai multe staţii de poliţie au fost devastate şi s-au furat arme şi muniţii pe care autorităţile ar vrea să le recupereze. Se pare că este vorba de 1.500 de pistoale mitraliere şi 100 de mii de cartuşe.
Premierul Iurie Leancă s-a declarat miercuri, întristat de pierderile de vieți omenești din Ucraina și a îndemnat părțile să se abțină de la violență. Fostul spicher parlamentar, liderul democrat Marian Lupu, a spus tot ieri că situația din Ucraina ar putea influența și Republica Moldova, dar s-a ferit să anticipeze în ce fel.
