Săptămâna viitoare, plenul Parlamentului European ar urma să voteze asupra propunerii de liberalizare a regimului de eliberare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, posesori ai unui paşaport biometric. Preşedintele Parlamentului de la Chișinău, Iogor Corman, a fost în acest zile la Bruxelles, pentru a pleda cauza Moldovei. Numai că Parlamentul European este o etapă importantă, dar nu ultima. Cu Igor Corman a stat de vorbă Valentina Ursu.
Europa Liberă: Domnule preşedinte, să vorbim despre această vizită pe care o efectuaţi la Bruxelles, despre rezultatele ei şi, mai ales, la ce vor ajuta aceste rezultate în continuare Republica Moldova, care sunt aşteptările?
Igor Corman: „În cadrul vizitei la Bruxelles, eu am avut şi o adresare în Comisia de politică externă a Parlamentului European în care am arătat şi evoluţiile prin care trece Moldova, toate reformele pe care le desfăşurăm. Dar, bineînţeles că mesajul de bază a fost acel care se referă la decizia ce urmează să fie luată, săptămâna viitoare, la 25 februarie, în Parlamentul European, decizia privind anularea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni.
Am avut şi discuţii, europarlamentarii au pus o serie de întrebări, am venit cu răspunsuri de clarificare a situaţiei. Pe parcursul zilei de marți, am avut întâlniri cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, cele mai impunătoare, în primul rând, grupul socialiştilor şi democraţilor, grupul Partidului Popular European, de asemenea, cu grupul reformatorilor şi conservatorilor, grupul ALDE al liberalilor şi am primit asigurări că poziţia este una clară şi aşteptăm, săptămâna viitoare, marţi, 25 februarie, ca în plenul Parlamentului European să fie sprijinită propunerea Comisiei Europene privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni.”
Europa Liberă: Domnule preşedinte, dar votul din Parlament nu este sfârşitul. Ce urmează după acest vot?
Igor Corman: „Cel mai important, de fapt, este votul din Parlament, fiindcă apoi va urma o decizie la una dintre şedinţele Consiliului Uniunii Europene din luna martie, va fi aprobată şi codecizia Consiliului Uniunii Europene. După care, această decizie va fi publicată în Jurnalul Oficial şi, în termen de douăzeci de zile, va intra în vigoare.”
Europa Liberă: Între timp, se fac auzite aceste zvonuri că cetăţeni din Ucraina vin şi fac cozi să obţină paşaportul biometric al Republicii Moldova, document care va permite libera circulaţie în spaţiul Uniunii Europene. Este un semnal pentru Chişinău? Este un semnal pentru Bruxelles? De ce aceste zvonuri acuma?
Igor Corman: „Eu nu am de gând să comentez zvonurile, deşi astfel de zvonuri s-ar părea că trebuie să ne bucure că, iată, şi paşaportul moldovenesc devine preţios. Dar, sigur că, nu voi comenta zvonurile, voi constata doar că noi avem nişte obligaţiuni foarte clare, care reies şi din acest plan de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, deci, sunt nişte rigori foarte clare stabilite acolo şi sigur că astfel de abuzuri nu ar trebui să aibă loc. Cetăţenii Republicii Moldova, care vor deţine paşapoarte biometrice, vor avea dreptul să circule fără vize, liber în ţările membre ale Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, în timp ce această relaţie dintre Chişinău şi Bruxelles devine una tot mai apropiată, de bună calitate, există forţe care încearcă să încetinească calea europeană a Republicii Moldova. Credeţi că ar putea să schimbe cursul politicii externe aceste forţe de stânga, pro-Rusia?
Igor Corman: „Noi avem o situaţie foarte clară, dacă mă refer la majoritatea parlamentară şi guvernarea proeuropeană, şi noi suntem ferm hotărâţi să menţinem stabilitatea politică, să ducem mandatul până la capăt, până la următoarele alegeri parlamentare. Până atunci, un lucru foarte important este ca noi să amplificăm comunicarea cu cetăţenii, să explicăm avantajele acestui proces de integrare europeană. Fiindcă noi până acum, de fapt, am fost mai mult concentraţi pe implementarea acestei agende pe adoptarea legilor, am fost mai mult concentraţi asupra relaţiei cu Uniunea Europeană.
Dar cred că există o scăpare la acest subiect, ca în toate satele Moldovei să ajungem cu mesajul şi să arătăm care sunt aceste avantaje. Deci este sarcina, în primul rând, a coaliţiei de guvernare, a coaliţiei proeuropene şi eu cred că indiferent de faptul că alte forţe politice s-au repoziţionat, din calcule electorale, încercând să obţină voturi, încearcă să promoveze alte lozinci, eu cred că de tăria cu care vom merge noi, mă refer aici la partidele proeuropene, va depinde şi rezultatul final.”
Europa Liberă: Dar admiteţi şi un dialog cu aceste forţe antieuropene?
Igor Corman: „Sigur că trebuie să avem un dialog. Chiar şi la prima şedinţă în plen a Parlamentului din sesiunea de primăvară, am adresat un apel către toţi cei care sunt în Parlament, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziţie, ca să purtăm un astfel de dialog.
Consider că politicienii, în astfel de situaţii, nu ar trebui doar la alegeri să se gândească, dar să se gândească la ce va urma după alegeri. Eu nu pot să vorbesc în numele celor din opoziţie. Până la urmă, decizia lor le aparţine. Dar noi vom încerca să-i convingem că tot ceea ce obţinem, pe parcursul acestui an, este în avantajul ţării, în avantajul tuturor cetăţenilor şi o astfel de abordare cinică, populistă nu ar trebui să-şi găsească locul.”
Europa Liberă: Domnule preşedinte Corman, acolo, la Bruxelles, aţi spus că, în contextul geopolitic actual, Republica Moldova, guvernarea contează pe sprijinul partenerilor şi prietenilor Republicii Moldova. La ce sprijin vă aşteptaţi?
Igor Corman: „Pe lângă liberalizarea regimului de vize, pe lângă faptul că ne pregătim pentru semnarea Acordului de Asociere, Acordului de Comerţ Liber pe care dorim să le semnăm şi să le ratificăm în actualul Parlament, contăm şi pe alte pârghii, alte instrumente care sunt aici, în cadrul Uniunii Europene, astfel încât noi să putem asigura dezvoltarea economică normală a Moldovei, stabilizarea pieţei. Şi aici, sigur că, trebuie să fim gata pentru diferite evoluţii şi noi dorim ca să anticipăm anumite posibile influenţe negative, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, astfel încât volumul comercial al Moldovei, producătorii noştri să aibă unde să-şi desfacă produsele şi astfel volumul comercial, deci, să nu sufere influenţe negative.”
Europa Liberă: Există această Rezoluţie a Parlamentului European privind condamnarea încălcării dreptului la educaţie a copiilor care studiază în şcolile moldoveneşti cu predare în grafie latină din regiunea de est a Moldovei, în stânga Nistrului. Aţi abordat acest subiect?
Igor Corman: „Da. În cadrul discuţiilor pe care le-am avut la Comisia pentru Politică Externă, europarlamentarii s-au interesat despre evoluţiile şi la acest subiect, ţinând cont de faptul că anterior Parlamentul European votase o rezoluţie. I-am informat despre evoluţiile în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Cu părere de rău, noi constatăm şi alte provocări. Este vorba nu doar de şcolile din regiunea transnistreană, dar este vorba şi despre ultimul incident care a avut loc cu reţinerea directorului unei şcoli, este vorba şi despre aşa-numitul ultimatum privind retragerea poliţiei din Bender şi alte provocări.
Dar nu există altă cale şi noi vom opta în continuare pe discutarea acestor subiecte în formatul existent „5+2”, aşteptăm ca această următoare întrunire „5+2”, la sfârşit de februarie, să aibă loc şi anume la masa negocierilor toate subiectele să fie discutate. Nu vom reacţiona negândit la astfel de provocări, dar vom căuta soluţii cu implicarea tuturor celor care participă la aceste negocieri.”
Europa Liberă: Aţi atestat un interes şi faţă de aşa-zisele „referendumuri” din Găgăuzia din partea partenerilor occidentali?
Igor Corman: „Au fost întrebări şi privind evoluţiile din autonomia găgăuză, le-am prezentat informaţia respectivă. Calea, pe care noi am pornit acum, ori chiar şi aici la Parlament, şi la guvern de angajare a autorităţilor de la Comrat într-un dialog constructiv, pe cele două platforme, deci, comisia pe care dorim să o creăm în cadrul Parlamentului şi grupul de lucru la nivel de guvern, ca, într-adevăr, să căutăm soluţii pentru autonomie, să căutăm soluţii pentru problemele oamenilor care locuiesc în această regiune. Cred că aceasta este calea corectă.”
