Curtea Constituţională a invalidat așa-numita „Lege a celor 2%”

Curtea Constituţională a anulat astăzi ca fiind contrară Constituţiei aşa-numita „Lege 2%” adoptată imediat înainte de vacanţă de Legislativ. Legea care urma să ofere cetăţenilor dreptul de a decide cărei organizaţii neguvernamentale să dea 2% din impozitul perceput de stat a ajuns la Înalta Curte la sesizarea unui grup de deputaţi liberali, dar a fost extrem de criticată şi de reprezentanţii societăţii civile.

La fel ca în cazul legii privind plafonarea taxelor locale, Curtea Constituţională a invalidat legea botezată de presa „Legea celor 2%”, pe un motiv mai curând tehnic, şi anume din cauza lipsei unui aviz prealabil al Guvernului pe un act cu impact bugetar.

Executivul a formulat unul, însă post factum, după votul din Parlament, ceea ce în opinia magistraţilor Curţii contravine Legii Supreme.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a făcut publică deczia: „Se declara neconstituţional aliniatul 7 al art. 88 din Codul Fiscal. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.”

Magistraţii Curţii au explicat că avizul Executivului nu poate fi substituit printr-o încuviințare dată de Ministerul Finanţelor, al cărui reprezentant era prezent în Parlament la momentul adoptării legii, ceea ce ar fi trebuit sa însemne, potrivit viceministrul justiţiei Nicolae Eşanu, garanția fezabilității:
„Având în vedere că un membru al guvernul era prezent în plenul parlamentului şi şi-a exprimat acceptul. Şi ţinând cont de faptul că în scopul salvgardării actului Guvernul în mod expres a confirmat faptul că ministrul finanţelor a exprimat acceptul guvernului, astfel respectând prevederile constituţiei, noi considerăm că legea este constituţională.”

Unul din deputaţii liberali care au sesizat Curtea, Valeriu Munteanu, i-a acuzat de rea-credinţă pe parlamentarii majoritari care au adoptat această lege, întrucât au nesocotit impactul asupra bugetelor locale, în care impozitul pe venit are o pondere semnificativă. Punerea în aplicare a legii ar fi cauzat o gaura de 40 de milioane de lei în aceste bugete, cifră estimată şi de magistraţii Curţii.

„Curtea a statuat ceea ce am spus şi noi în sesizare – poate Parlamentul să adopte această lege cu privire la 2%, dar să indice, să identifice sursele de unde vor fi acoperiţi aceşti bani. Cel mai probabil acum vom încerca împreună cu colegii din Parlament să identificăm toate mecanismele, să facem transparent acest proces. Astfel încât la etapa următoare să nu existe nici neconstituţionalitate, nici ilegalitate, dar nici imoralitate aşa cum a fost la adoptarea acestei legi.”

Deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi, unul din autorii legii a respins însă riscul sărăcirii drastice a bugetelor locale, întrucât, spune deputatul Ghileţchi, ar fi fost puțin probabil ca din primul an de funcţionare a mecanismului, să existe foarte mulţi cetăţeni doritori de a-şi redirecționa 2% din venituri pe conturile unor organizaţii neguvernamentale, iar persoanele juridice ar fi putut face uz de acest mecanism abia peste un an.

„Acesta a fost agrementul sau acordul dat de Guvern prin care s-a propus ca totuşi prevederea să intre în vigoare după care să urmeze şi cealaltă etapă, să extindem şi la persoanele juridice în funcţie de cum va fi aplicată şi implementată această lege.”

Dacă ar fi rămas constituțională legea urma să creeze găuri în bugetele locale, iar Guvernul nu a prevăzut resurse pentru a le acoperi - aceasta opinie a lansat-o anterior şi fostul ministrul de finanţe Veaceslav Negruţă. El a menţionat că parlamentarii au denaturat esenţa măsurii, gândită pentru a încuraja ONG-urile să preia o parte din serviciile sociale pe care statul nu le poate acoperi, fiind răsplătite, în schimb, cu o parte din impozitele cetăţenilor.

ONG-urile care au lucrat ani de zile cu diverse guverne la un proiect similar de lege, torpilat în Guvern printr-un aviz negativ, au criticat în termeni duri versiunea legii 2% adoptată de Parlament. Ceea ce i-a nemulţumit este că legea a fost adoptată fără a fi consultate organizaţiile neguvernamentale şi că printre potenţialii beneficiari au fost incluse şi cultele religioase, acordându-li-se condiţii privilegiate.