Guvernul moldovean va acorda anul acesta agricultorilor subvenții în sumă totală de 500 de milioane de lei, cu o sută de milioane mai mult decât anul trecut. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, a fost mărită de la 30 la 35 de ani vârsta până la care un fermier se înscrie în categoria „tinerilor” și are dreptul la ajutoare de stat suplimentare. Alte schimbări în strategia subvențiilor sunt mărirea lor cu 50% pentru proiectele de irigare a terenurilor agricole, ca și subvenționarea mai generoasă a celor care consolidează, sau unifică terenurile agricole. Documentul guvernamental prevede de asemenea stimularea creditării producătorilor agricoli de către bănci. Corespondenta Europei Libere la Chișinău Valentina Ursu a stat de vorbă pe această temă cu ministrul moldovean al agriculturii Vasile Bumacov.
Europa Liberă: Domnule ministru, mult se vorbește despre subvențiile în agricultură. Avem sunt și aceste exemple din Uniunea Europeană unde agricultura este subvenționată în proporție destul de mare. Pe de altă parte, în Republica Moldova, se înțelege că trebuie să întinzi mâna și să cerșești aceste subvenții.
Vasile Bumacov: „Subvenționarea este o negociere între stat și între producătorii agricoli. Fiindcă statul, pe de o parte, își promovează politicile în acest domeniu, iar agricultorii, pe de altă parte, doresc să aibă acces la susținere, la subvenții, așa cum au și alții, fiindcă, până la urmă, trebuie să intrăm în concurență. De aceea, în aceste negocieri, se ajunge la un compromis, ce subvenționăm și cât și statul alocă, atât cât poate.”
Europa Liberă: Cât poate statul și câte subvenții ar fi necesar să se ofere în agricultură?
Vasile Bumacov: „În agricultură subvenții niciodată nu sunt multe. Agricultura este în ascensiune. Și ați văzut impactul considerabil pe care l-a avut creșterea în agricultură asupra creșterii economiei naționale din 2013. Aceasta a demonstrat, încă o dată, că agricultura are un mare potențial. Dacă noi am avea mai multă irigare și nu am avea probleme cu seceta, cu grindina, acolo unde noi subvenționăm, atunci, chiar și în anii grei, agricultura ar fi un factor esențial de creștere economică, nemaivorbind de încadrarea oamenilor în spațiul rural în muncă, o țară mai frumoasă. În acest an, statul oferă 500 de milioane, dar vor mai urma bani în subvenționare.”
Europa Liberă: Ce înseamnă „vor mai urma”?
Vasile Bumacov: „Mai avem unele surse promise care vor fi alocate, în acest an, dar începem cu 500 de milioane, cu 100 de milioane mai mult decât anul trecut. Pe de altă parte, în acest an, se lansează câteva proiecte cu sume impunătoare. Pe data de 20 februarie, semnăm la Roma IFAD-6 – 26 milioane de dolari. Peste două luni, vom semna al doilea proiect cu banca Europeană de Investiții. Europenii au numit proiectul foarte frumos, „Livada Europei”, de 100 milioane de euro, care vor fi alocate domeniului horticol, se are în vedere de la defrișarea plantațiilor multianuale, pomicole învechite până la ambalarea și exportul producției de fructe. Agricultura competitivă – ia amploare acest proiect. De aceea, cât privește sursele de creditare, noi le vom avea, în acest an, absolut necesare. În ce privește sursele de subvenționare, dacă noi am fi avut mijloace duble, ar fi fost și mai bine.”
Europa Liberă: Totuși, repartizarea subvențiilor în agricultură este motiv de neînțelegere în asociațiile de agricultori. Unii insistă că subvențiile trebuie partajate pe picior de egalitate între agricultorii mari și cei mici. Alții spun că actuala formulă de partajare este bună, doar că este nevoie de majorarea fondului de subvenționare. Iar și mai des ați fost criticați pentru că nu este asigurată transparența privind gestionarea mijloacelor alocate ca subvenții.
Vasile Bumacov: „Păi, vedeți, sunt oameni care nu pot accesa internetul, care nu prea pot citi cu litere latine. Dacă e să vă spun foarte serios, este cel mai transparent fond, nu depinde de politică, nu depinde de regiune, nu depinde de culoarea pielii, de naționalitate, categoric. Dosarul aplicat este examinat, este plasat și pe site-ul Agenției și pe cel al Ministerului Agriculturii. Am spus-o astăzi, în ședință de guvern, și repet: cei care nu s-au învățat să prezinte un proiect, să scrie un proiect, sigur că, nu pot aplica.”
Europa Liberă: Și atunci țăranul X, fermierul Y, ascultând acest interviu se întreabă: mie îmi va reveni o parte din aceste subvenții?
Vasile Bumacov: „Toți acei care aplică pentru subvenții, le obțin. Eu îi înțeleg pe ceilalți producători, foarte mici, care nu au potențialul de a aplica. Le sugerez să se asocieze, să găsească o modalitate de aplicare. Nu e atât de complicat să aplici la unele măsuri care sunt absolut simple. Dar, dacă ei nu fac investiții, noi știm ce avem de făcut.”
Europa Liberă: Apar reproșuri că producătorii mai mari sunt văzuți în mașini de lux, își construiesc castele și că acolo ar ajunge aceste subvenții.
Vasile Bumacov: „Dacă ați observat, în ultimii doi ani, limitele de acordare a subvențiilor către un beneficiar au scăzut drastic, pentru a le da posibilitate mai multor agricultori să beneficieze de investiții.”
Europa Liberă: Câți agricultori vor beneficia, în acest an?
Vasile Bumacov: „6500-7000 de beneficiari. Dar atunci când vom avea bani să acoperim investițiile, acolo unde este motorul dezvoltării, vom face tot ce este posibil. Și, sper, din anul viitor, să avem bani pentru a acorda investiții la hectar, ca acei care nu pot pregăti un proiect să aibă și ei susținere financiară.”
Europa Liberă: Am auzit un reproș din partea guvernatorului Băncii Naționale că dacă se depreciază leul moldovenesc ar fi și din cauză că nu există suficiente produse agroalimentare pe paiața autohtonă.
Vasile Bumacov: „Nu este adevărat. Anul 2013 a fost un an agricol bogat. Toată lumea a avut producție foarte multă. Dacă producția s-a exportat, este foarte bine. Pentru Banca Națională ar trebui să fie un lucru îmbucurător că atât de calitativă a fost marfa în Republica Moldova, încât s-a exportat masiv. Dar vreau să vă asigur: Republica Moldova nu va avea criză de alimente. Este un domeniu în care nimeni nu ne poate șantaja.”
Europa Liberă: Dar trebuie bani, și ce se întîmplă dacă leul își pierde din putere?
Vasile Bumacov: „Cine dă mâncare fără bani? Numai la aziluri. Mâncarea costă. Noi trebuie să înțelegem acest lucru. Sigur, atunci când producătorii agricoli, cei care astăzi investesc, care își asumă riscurile să ia credite, beneficiază de subvenționare, vor avea o producere mai masivă, veți vedea cum va apare producție, poate nu de cea mai înaltă calitate, să spunem așa, dar mult-mult mai accesibilă pentru cei care nu pot să își permită să plătească produse agroalimentare scumpe.”
Europa Liberă: Bine, dar majorările de preț au și început, lactatele s-au scumpit, au crescut prețurile și la alte produse și ard buzunarele cetățeanului.
Vasile Bumacov: „Dacă vorbim de lactate, dacă vorbim de pâine, nu materia primă formează prețul. Costul făinii, de exemplu, al grâului în pâine, este mai puțin de treizeci la sută, la lapte la fel, laptele brut. Este vorba de resurse energetice, de utilaje și așa mai departe, nu este vorba de materia primă agricolă.”
