Linkuri accesibilitate

Reforma justiției: între parlamentari și Comisia de la Veneția


Experţii Comisiei de la Veneţia nu au găsit în modelul propus de Ministerul Justiţiei nimic care să contravină modului european de a înţelege independenţa justiţiei.



Când le-au triplat magistraţilor salariile, parlamentarii nu le-au înăsprit totodată şi sancţiunile disciplinare pentru eventuale incalcari comise de magistrati. Si asta pentru că nu au reuşit să se pună de acord asupra modului în care s-o facă. Aşa că au apelat la expertiza Comisiei de la Veneţia. Instituţia şi-a trimis astăzi un grup de experţi să documenteze subiectul la faţa locului. Concluziile vor veni ulterior, ceea ce se poate constata însă de pe acum este că acestea nu vor rezolva disputa internă dintre grupurile de deputaţi ai puterii.

La o primă întrevedere cu deputaţii, experţii Comisiei de la Veneţia au şi anunţat că, deocamdată, nu au găsit în modelul propus de Ministerul Justiţiei nimic ce ar veni in contradictie cu modul european de a înţelege independenţa justiţiei.

Astfel de măsuri de pedeapsa pentru eventuale incalcari sunt foarte necesare într-un stat care vrea să învingă corupţia din justiţie, au sugerat experţii. În discuţie sunt mai ales două prevederi ale noii norme. Prima: abilitarea Ministerului Justiţiei cu dreptul de a selecta prin concurs anumiţi membri în Consiliul disciplinar, care va decide daca si ce fel de pedeapsa ar trebui sa fie aplicata. Si a doua norma, imputernicirea acestui Consiliu de a decide, de sine stătător, privind aplicarea de sancţiuni, fara a solicita acordul unei alte entitati.

Democraţii cred că în cazul primei propuneri ar fi vorba despre ingerinţa executivului în treburile justiţiei, iar în cel de-al doilea s-ar încălca chiar Constituţia.

Deputatul Sergiu Sarbu
Deputatul Sergiu Sarbu
Deputatul democrat Sergiu Sârbu ne-a explicat de ce grupul parlamentar din care face parte respinge cele două modificări şi a insistat pe expertiza Comisiei de la Veneţia: „Noi suntem cu două mâini pentru această lege, doar că nu suntem de acord cu statutul Colegiului disciplinar. Norma nouă spune că el va fi total independent. El nu poate fi independent apriori, deoarece Constituţia spune, în articolul 23, că CSM este organul care asigură aplicarea procedurilor disciplinare. Această normă va fi declarată neconstituţională dacă va fi votată.”

Solicitat de noi, vice-ministrul justiţiei Nicolae Eşanu ne-a explicat
Nicolae Eșanu
Nicolae Eșanu
că aceste critici au la baza, la părerea sa, interpretarea eronata a normei constituţionale: „Proiectul este conform Constituţiei, pentru că Constituţia nu prevede că CSM este organul care examinează sancţiunea, ci spune „asigură” aplicarea. Este o parte a procesului de răspundere disciplinară, dar nu organul care numaidecât trebuie să examineze. Constituţia nu spune asta.”

Aşa cum se vede, concluziile Comisiei de la Veneţia nu au cum inclina balanta disputei din interiorul guvernarii. Deputaţii, cel mai probabil, vor trebui până la urmă să se puna de acord ca sa dovedeasca societatii ca nu doar au indulcit viata judecatorilor, dar au in vedere si o biciusca pentru acei care calca pe alaturea.

Democraţii insista că Legislativul risca sa ajunga din nou în situaţia „jenantă” de a fi nvalidata legea de catre Curtea Constituţională. De cealaltă parte, liberal-democraţii sunt hotărâţi să dea de stire societatii, intr-un an electoral, ca au ac de cojocul magistatilor pusi
Deputatul Tudor Deliu
Deputatul Tudor Deliu
pe rele.

Liberal-democratul Tudor Deliu este de părere să: „Aşteptăm avizul Comisiei, dar vom insista ca legea să fie adoptată. Pentru că am mers cu un pachet întreg de măsuri, şi salarii mai mari, şi confiscarea averii, dar ne-am împotmolit la această lege. Acest colegiu noi vrem să-l transformăm în unul independent. Nu vrem să facem din el un bufon fără rost, care să funcţioneze după principiul „Corb la corb nu scoate ochii”. Ce folos că tu decizi, dacă hotărârile tale sunt ulterior invalidate de CSM?”

În favoarea unui Consiliu disciplinar mai puternic se pronunţă şi Nicolae Roşca, fost preşedinte al acestui consiliu căruia tocmai i-a
Nicolae Roșca
Nicolae Roșca
expirat mandatul: „Colegiul disciplinar cu adevărat trebuie să fie ca o instanţă. Problema e cum va fi aplicată legea ulterior. Dar eu nu văd nici un pericol pentru un judecător cinstit. Deşi îmi dau seama că la aplicare ar putea să fie incluse alte mecanisme: când ar putea fi sancţionate şi persoane nevinovate, dar incomode. În cazul acesta, ele pot contesta la CSM, în instanţă. Deci, sunt pârghii prin care magistraţii se pot, apăra de astfel de situaţii.”

Până nu demult, cazurile în care o sancţiune decisă de colegiul disciplinar era invalidată de CSM au fost numeroase, printre ele şi cel vizându-l pe fostul şef de la CSJ, Ion Muruianu. Ulterior, aceste cazuri au devenit mai rare, unii cred că si-au facut efetul presiunile crescânde din partea Occidentului asupra autorităţilor de la Chişinău, iar guvernarea, la randu-i a pus presiune pe sistemul judecătoresc interesat si acesta sa scape de banuiala ca „solidaritate de breaslă” stavileste reformarea justitiei, piatra unghiulara a examenului european al partidelor de la putere.
XS
SM
MD
LG