Linkuri accesibilitate

Pericolele care îi pândesc pe copiii moldoveni cu părinții plecați la muncă în străinătate


Fenomenul migraţie a redus din sărăcia materială, dar a amplificat-o pe cea emoţională.



In Republica Moldova, peste 150 de mii de copii sunt separati de parintii plecati la munca peste hotare, se arata intr-un studiu realizat de institutul „Viitorul”. Statistica plaseaza Republica Moldova pe locul doi in Europa, dupa România. De asemenea, autorii raportul „Calitatea vietii copiilor – un factor de impact in dezvoltarea durabila a Republicii Moldova” ajung la concluzia ca peste doua treimi dintre aceste familii sunt din mediul rural. Cum influenteaza fenomenul migratiei calitatea vietii copiilor a cautat sa afle Diana Raileanu.

Celebrul proverb potrivit căruia „banii nu aduc fericirea”- oglindeşte cel mai bine situaţia în care s-au pomenit copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare. De această părere este Mariana Buciuceanu-Vrabie, doctor în sociologie în cadrul Centrului de cercetare demografică la Academia de Ştiinţă şi co-autoarea studiului despre calitatea vieţii copiilor. Deşi în percepţia generală a populaţiei situaţia copiilor migranţilor se îmbunătăţește semnificativ odată cu transferul banilor acasă de către părinţi, realitatea ar fi alta, explică experta:

„Se schimbă comportamentul acestor copii, desigur, nu a tuturor copiilor care sunt în această categorie, dar statistica educaţională ne arată că sârguinţa la şcoală le este în scădere. De asemenea, statistica infracţională arată că tot mai mulţi copii care comit infracţiuni sunt printre cei care au, cel puţin, un părinte plecat deja de un an la muncă în străinătate. În cazul a cinci din şase copii care în repetate rânduri au comis o infracţiune sau un delict absenţa părintelui este mai îndelungată.”

Fenomenul migraţiei, continuă Mariana Buciuceanu-Vrabie, pe de o parte, a redus din sărăcia materială, pe de altă parte, a amplificat-o pe cea emoţională:

„Timpul liber care rămâne acestor copii rămâne nevalorificat şi copilul îşi găseşte alte activităţi. Deseori, cel care are un părinte migrant are şi un calculator, deci se dedică foarte mult reţelelor sociale, internetului, activităţi care, de fapt, nu fac bine dacă nu sunt controlate. Desigur, sunt necesare centre de creaţie care pot fi accesibile tuturor copiilor, nu doar celor cu situaţia financiară mai bună, nişte centre extra-şcolare de ocupare ar fi foarte binevenite.”

Datele studiului „Calitatea vieţii copiilor – un factor de impact în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova” arată că peste 150 de mii de copii au un părinte sau chiar ambii plecaţi la muncă peste hotare. Aproape două treimi dintre ei sunt din mediul rural unde, constată preşedinta Asociaţiei „Copil, Comunitate, Familie”, Liliana Rotaru, activităţile extracuriculare sunt modeste. De asemenea, observă experta, şcolile de la sate duc lipsă şi de psihologi, specialiştii care ar putea, la nevoie, sprijini aceşti copii:

„Eu nu cunosc foarte mulţi psihologi absolvenţi sau cu experienţă care ar vrea să meargă într-un sătuc mic, unde este o şcoală cu 115 copii, de exemplu. Nu este vorba doar să găsim banii pentru aceşti psihologi, dar şi să vrea să meargă specialiştii bine pregătiţi în aceste comunităţi. Dacă nu reuşim în următorii câţiva ani, trebuie să venim cu o soluţie alternativă care ar fi, poate, pregătirea cadrelor didactice care deja muncesc acolo, pregătirea diriginţilor pentru că mai întâi de toate e nevoie să ascultăm copilul, să-l înţelegem, să nu îl blamăm şi apoi să căutăm împreună ajutorul în altă parte, dacă nu ne descurcăm la nivel local.”

Republica Moldova ocupă locul doi în Europa după numărul copiilor separaţi de părinţii plecaţi la muncă peste hotare, cea mai înaltă cotă înregistrându-se în România – 350 mii de copii, la o populaţie de aproape 20 de milioane
Previous Next

XS
SM
MD
LG