Ce se mai fumează între industria tutunului şi autorităţi? Şi de ce legislaţia antitutun se împotmoleşte din nou în drumul Parlament şi cetăţeni? O discuție cu unul dintre experţii în domeniu,
Europa Liberă: Aşadar, pentru a avea un punct de pornire pentru lămurirea, fie şi sumară, a situaţiei oarecum ciudate care ne interesează azi, dle Ţurcanu, haideţi să precizăm unde ne află în general acum cu procesul de pregătire pentru adoptarea în parlament a legislaţiei antitutun?
Ghenadie Ţurcanu: „Pe pagina web a Parlamentului nu există Proiectul de lege de modificare şi completare a legislaţiei în domeniul controlului tutunului, astfel înțelegem că proiectul de lege se află încă la guvern.”
Europa Liberă: Deci, după ce fusese aprobat de guvern, au intervenit unele rectificări din partea unor ministere, alte entităţi care au pus pe linie de aşteptare acest proiect de lege, cu aprobarea căruia se felicitase multă lume, nu?
Ghenadie Ţurcanu: „Este adevărat, dar cel mai interesant lucru e că de fapt nu ministerele respective au venit cu aceste avize negative la proiectele de lege aprobate de guvern, dar industria tutunului, prin intermediul ministerelor respective, a venit cu aceste avize.”
Europa Liberă: Trebuie să înţelegem, deci, că guvernul aprobă la sfârşitului anului trecut Legea controlului tutunului, oarecum revoluţionară pentru societatea moldovenească, ca după asta să înceapă să bată artileria cu avize, din partea ministerelor şi industriei, sau aproape îmi vine să spun „ministerele cratimă industria tutunului”, care ar insista asupra refacerii importante a proiectelor de lege respective. Este normal?
Ghenadie Ţurcanu: „Nu este normal, dar în acelaşi timp Moldova merge pe aceeaşi cale pe care au mers şi alte ţări, deoarece industria tutunului, în special companiile transnaţionale producătoare de produse de tutungerie, în toată lumea lucrează şi au experienţă în multe ţări care au adoptat legislaţia în domeniul tutunului. Şi întotdeauna reprezentanţii industriei au venit cu interferenţe în politicile de control al tutunului. Dar ţările cu o economie înalt dezvoltată, ţările unde nu există corupţie la nivel înalt au reuşit să adopte legislaţii eficiente de control al tutunului.”
Europa Liberă: De ce atâta împotrivire, şi împotrivire foarte sofisticată uneori? De fapt, ce bani ar fi în joc prin adoptarea întregului pachet antitabagic?
Ghenadie Ţurcanu: „Împotrivire există în primul rând pentru că industria tutunului nu vrea să-şi piardă clienţii. Se au în vedere clienţii care să fumeze, în special adolescenţii. Or, chiar industria tutunului recunoaşte că adolescentul de astăzi este fumătorul de mâine şi este un fumător pe termen lung. Industria tutunului anual îşi pierde din clienţii săi fumători datorită faptului că aceştia mor mai devreme sau abandonează fumatul.
Deci, ei sunt pentru un marketing agresiv al promovării produselor de tutungerie şi prin orice metode, prin orice căi luptă pentru a-şi menţine rândul de clienţi fumători, astfel venind şi cu amestec în politicile de control al tutunului, pe care trebuie să le adopte statul.”
Europa Liberă: Din perspectiva unui avocat al diavolului aş vrea să vă întreb: dar poate că Ministerul Finanţelor acţionează cu mare grijă totuşi, după principiul „rău cu rău, dar mai rău fără rău”? Poate banii din ţigări, stricând într-o privinţă, ajută mult în alta?
Ghenadie Ţurcanu: „De fapt, proiectul de lege este susţinut şi de o amplă analiză economico-financiară a impactului economic, social al măsurilor de control al tutunului care sunt prevăzute în lege. Proiectul de lege prevede că într-o perioadă de zece ani se va micşora consumul de tutun anual cu un procent. Aceasta înseamnă că, urmare a aprobării proiectului de lege, din a doua zi în Republica Moldova nu se va întâmpla că toate persoanele care fumează vor abandona fumatul şi, respectiv, nu se vor cumpăra produsele de tutungerie. Asta înseamnă că doar un procent din populaţie va renunţa la consumul de tutun. Şi în acest procent intră în primul rând adolescenţii, adică cei care nu vor iniţia consum de tutun. Astfel nu există nici un risc că acumulările în buget din accizele produselor din tutun, datorită micşorării consumului cu un procent, vor diminua drastic. Dimpotrivă, ele vor rămâne la acelaşi nivel, sau chiar vor fi majorate dacă anual se va respecta politica fiscală de majorare a accizelor.”
Europa Liberă: Şi totuşi se insistă pe „amendarea amendamentelor”, cum ar veni, între timp. S-a scris mult despre faptul că, stilistic, observaţiile Ministerului Finanţelor şi cele ale industriei tutunului sunt foarte asemănătoare încât să se constate că-s scrise cu aceeaşi pană. În general, cât de îmbucurătoare sau întristătoare poate fi o asemenea practică: ca cineva să scrie dinafară avize pornind de la interesele unei prăvălii, iar executivul să le ia în consideraţie sau să pună piciorul pe frână, cel puţin?
Ghenadie Ţurcanu: „Aceasta demonstrează că în Republica Moldova reforma administraţiei publice centrale nu a fost dusă la bun sfârşit şi că în cadrul autorităţilor publice centrale există elemente de corupţie. Or, altfel nu poate fi demonstrat cum fraze întregi, pregătite de industria tutunului au fost copiate şi incluse în avizul pregătit de către Ministerul Finanţelor.
În acelaşi timp, industria tutunului are o politică foarte bine chibzuită de planificare a acţiunilor sale de interferenţă în politicile statului. Ea racolează persoane din autorităţile publice centrale, oferindu-le inclusiv salarii ademenitoare. E şi cazul Ministerului Finanţelor: persoana respectivă a lucrat în cadrul acestui minister şi acum lucrează în cadrul unei companii internaţionale de tutungerie. Deci, este un proces firesc, dar legislaţia Republicii Moldova nu prevede asemenea conflicte de interese.
Or, proiectul de lege care a fost aprobat de guvern prevede în câteva articole că autorităţile publice centrale nu trebuie să aibă diferite parteneriate cu industria tutunului şi persoanele care au activat în autorităţile publice centrale, sau, invers, în industria tutunului, pe parcursul unei anumite perioade de timp trebuie să declare conflictul de interese. Inclusiv cu această normă legală industria tutunului nu este de acord. Pentru că astfel, ea poate pierde ceea ce şi-a pus în plan.”
Europa Liberă: CNA a manifestat vreun semn de curiozitate faţă de „creaţia literară comună”, ca să spunem aşa, sau CNI? Vorbeaţi de conflicte de interese…
Ghenadie Ţurcanu: „Nu am văzut nimic. Am văzut doar articole în mass-media despre acest lucru, că ar trebui CNA să se autosesizeze, dar nimic oficial nu am văzut.”
Europa Liberă: Bine, cu toate dificultăţile, proiectul Legii ar putea ieşi teafăr din Executiv şi ajunge în Legislativ. Ce aşteptări există privind atitudinea deputaţilor faţă de acest act? Nu va găsi oare industria tutunului fani şi printre parlamentari?
Ghenadie Ţurcanu: „Sunt sigur că deja a găsit. Şi acest lucru este demonstrat de amendamentele la politica fiscală pe care le-a realizat parlamentul în anul trecut. Or, politica fiscală care a fost aprobată de guvern pentru anul 2014 prevedea 31% acciză „ad valorem” la 1000 de ţigări, ca în Parlament această acciză să fie micşorată, adică să rămână la acelaşi nivel al an ului 2013 – adică 24 %. Cum poate fi lămurit că pe parcursul unui an de zile autorităţile publice centrale au lucrat la politica fiscală, au planificat ce surse ar trebui să fie planificate din accize, ca până la urmă deputaţii să aprobe o politică fiscală care este aproape aceiaşi ca nivel de accize ca şi în anul 2013?”
Europa Liberă: Doar acolo e vorba de vreo 80 de milioane mai puţine încasate la buget. Iată acolo se pare că mai puţină grijă parcă pentru buget, din câte se înţelege…
Ghenadie Ţurcanu: „Da. Pentru că rămânerea accizelor la nivelul anului 2013 favorizează companiile internaţionale de tutungerie. Şi cred că ele au făcut lobby în Parlament şi au reuşit acest lucru. Pentru că până la urmă, acumularea surselor la buget se foloseşte doar numai ca un paravan. În realitate, se lucrează în asemenea mod ca tot venitul să-l aibă industria tutunului, dar nu bugetul.”
Europa Liberă: Să sperăm că lucrurile se vor schimba şi se vor schimba în bine, pentru că schimbările nu aduc întotdeauna doar binele.
Ghenadie Ţurcanu: „Cred şi eu. Pentru că schimbările respective nu le-au făcut decât câţiva deputaţi, dar avem 101 deputaţi şi majoritatea lor sunt oameni oneşti, sunt oameni cinstiţi, care au grijă de sănătatea populaţiei şi cred că interesele comerciale ale industriei tutunului vor fi pe planul doi.”
