Partidul Liberal Democrat a lansat azi săptămâna Democraţiei şi Autonomiei Locale, la o săptămână de când Curtea Constituţională a respins plafonarea taxelor locale, votată la sfârşitul anului de Parlament şi criticată dur de autorităţile publice locale. În lista măsurilor adoptate anul trecut de parlament care au trezit nemulţumiri este şi legea finanţării parţiale a organizaţiilor neguvernamentale, aşa numita lege „2%”. Partidul Liberal a contestat astăzi legea la Curtea Constituţională, aşa cum au procedat şi în cazul reintroducerii unui plafon pentru taxele locale. Tamara Grejdeanu relatează:
Săptămâna autonomiei locale, acţiune lansată de partidul cu cea mai mare reprezentativitate în administraţia publică locală, ar urma, cel puţin asta rezultă din intenţiile anunţate de partid, să cristalizeze un dialog eficient şi relaţii mai bune între aleşii locali şi autorităţile centrale. Prezentând iniţiativa, deputatul Tudor Deliu, preşedintele Asociaţiei Aleşilor Locali ai PLDM, a vorbit despre agenda politică a partidului şi obiectivele ţintite, şi mai puţin despre necesităţile primarilor şi realizarea autonomiei locale:
„Vor fi organizate ateliere de lucru, unde preşedinţii de raion, vicepreşedinţii, primarii, consilierii locali vor discuta cu reprezentanţii administraţiei publice centrale despre problemele cu care se confruntă, despre unele realizări şi reuşite comune, şi desigur despre planurile de activitate pentru anul 2014.”
În ultimul timp, edilii locali acuză tot mai des guvernarea că nu le cere părerea înainte de adopta decizii şi nu s-ar lua în calcul poziţia lor. Asemenea reproşuri au fost lansate recent privind decizia de plafonare a taxelor locale, în cele din urmă invalidată de Curtea Constituţională, dar şi în cazul promisei descentralizări a finanţelor publice. Angela Zaporojan, primăriţa satului Coloniţa, speră că în aceste zile aleşii locali se vor face auziţi, mai ales cu referire la autonomia bugetelor locale:
„O să se audă toate problemele, sunt multe de tot, aceleaşi proiecte, aceleaşi drumuri locale pe care nu le putem nicicum repara, însuşi structura locală. Nu poţi să spui autonomie dacă nu ai finanţe. Atunci când nu eşti finanţat definitiv, mai depinzi şi nu poţi să faci ceea ce ai putea să faci. Ce înseamnă autonomie, să le ai pe toate la dispoziţie, legi, finanţe, dorinţă, angajaţi, nu este deplină autonomia.”
Seria de proteste la care au participat mai mulţi primari a determinat PLDM-ul să procedeze la măsuri de ameliorare a imaginii, consideră analistul Bogdan Tîrdea, astfel încât sa se reabiliteze, întâi de toate, în faţa decidenţilor europeni. Expertul nu exclude că anunţatele acţiuni sunt parte a debutului campaniei electorale:
„Suntem nevoiţi să fim sceptici faţă de orice demers, chiar şi faţă de demersurile care ar putea fi nobile ca intenţie, dar suntem nevoiţi să le abordăm şi prin prisma electorală, or sunt tentat de a presupune că 70, dacă nu 80 de procente din demersurile partidelor alianţei vor avea o tentă strict, strict electorală, şi doar o parte, vreo 30 de procente vor fi orientate spre executarea angajamentelor asumate faţă de europeni.”
Drept o măsură cu motivaţie electorală, este calificat şi recentul amendament fiscal ce ţine de finanţarea parţială a ONG-urilor, respinsă categoric de Consiliului Naţional al Organizaţiilor Neguvernamentale, din cauza includerii în lista beneficiarilor şi a cultelor religioase. Criticile au fost lansate astăzi, de PL care pune la îndoiala legalitatea acestei modificări, din două motive. Liberalii notează că iniţiativa a fost votată fără avizul pozitiv al Executivului şi în plus, lista beneficiarilor ar urma să fie stabilită de Guvern, lucru care pune sub semnul întrebării echitatea, spune deputata Corina Fusu:
„Vrem să atragem atenţia că 40 de milioane de lei vor fi sustrase din banul public, din banii care trebuie să fie gestionaţi de autorităţile publice locale vor fi sustraşi în mod obraznic şi folosiţi pentru campania electorală a Partidului Liberal – Democrat, prin ONG-urile pe care ei le vor depista şi unde vor redirecţiona banii, ca apoi să fie folosiţi în campanie electorală.”
În opinia lui Bogdan Tîrdea, această modificare legislativă, care a stârnit discuţii aprinse în rândul societăţii civile, nu stipulează clar cum şi pe ce criterii vor fi direcţionaţi banii către ONG-ori, astfel încât să nu apăra bănuieli ca ar putea fi vorba de recompense pentru anumite servicii.
