Președintele român se arată mai incisiv față de ceea ce se întâmplă în Ucraina și în același timp pare să încerce să schimbe optica din interiorul Uniunii Europene cu privire la statele din așa numitul Parteneriat Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Belarus) care spre deosebire de țările din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru și Serbia) nu au perspectiva limpede a aderării la Uniuniea Europeană.
Traian Băsescu a vorbit mereu în cei aproape zece ani de mandat despre pericolul conflictelor înghețate și despre spațiul extrem de fluid de dincolo de granița de Est a Uniunii Europene și a NATO, dar ideile sale nu au fost transformate în strategii concrete. România nu are, spre exemplu, o viziune clară asupra felului în care ar trebui să se raporteaze față de evoluțiile din Est, față de ceea ce se întâmplă în Ucraina și față de presiunile pe care Rusia le face pentru a menține pe propria sa orbită statele din Parteneriatul Estic. Comparativ cu Polonia, de pildă, România a reacționat mereu spontan, fie prea discret, fie excesiv, fără să aibă în vedere o poziție programatică.
Participarea președintelui român la Conferința pentru Securitate de la München ar putea sugera o schimbare. Chiar prezența lui Traian Băsescu la această conferință dedicată îndeobște miniștrilor de Externe, ai Apărării și experților din aceste domenii arată că președintele româm și-a dorit să transmită în mod direct câteva mesaje clare:
1) primul dintre ele i-a fost adresat președintelui ucrainean, Viktor Ianukovici: „dezastrul în domeniul securității ar fi ca în Ucraina să intervină Armata pentru a calma situația”;
2) Traian Băsescu a subliniat apoi că Uniunea Europeană trebuie să fie mai consecventă și să dea garanții mai ferme țărilor din Parteneriatul Estic „pentru a se evita situația creată acum în Ucraina”;
3) președintele român a mai explicat că există o legătură directă între enclavele rusești care există în unele din aceste țări și șansele lor de a se apropia de Uniunea Europeană. „Din cele șase state ale Parteneriatului Estic, patru au conflicte înghețate” a subliniat Traian Băsescu, argumentând că trebuie „găsită” o soluție „ca toate aceste state să rezolve pentru totdeauna aceste conflicte înghețate”, fiindcă altfel „ele nu au perspectiva apartenenței la Uniunea Europeană”.
4) șeful statului român a vorbit în Germania și despre problema romilor, despre care spune că sunt în mare parte integrați în România și că doar „nomazii” au scăpat acestui proces. Traian Băsescu le-a reamintit liderilor occidentali că „România a intrat cu tot cu romi în Uniunea Europeană”, iar situația acestei minorități era cunoscută de toată lumea. În acest fel președintele român și-a reluat teza potrivit căreia chestiunea romilor trebuie rezolvată la nivel european, nu național, iar pentru ilustrare a făcut și o comparație: romii „sunt extrem de vizibili” și „derajează mai mult decât un bancher care face să dispară dintr-o bancă 10 miliarde de euro, pentru că ei vin trag de cetățeni, cer bani, cer mâncare, fac orice”. În schimb, lămurește mai departe Traian Băsescu, „oamenii din bănci nu deranjează pe nimeni, doar vin guvernele să plătească miliarde pentru ei, cum a fost în timpul crizei”.
1) primul dintre ele i-a fost adresat președintelui ucrainean, Viktor Ianukovici: „dezastrul în domeniul securității ar fi ca în Ucraina să intervină Armata pentru a calma situația”;
2) Traian Băsescu a subliniat apoi că Uniunea Europeană trebuie să fie mai consecventă și să dea garanții mai ferme țărilor din Parteneriatul Estic „pentru a se evita situația creată acum în Ucraina”;
3) președintele român a mai explicat că există o legătură directă între enclavele rusești care există în unele din aceste țări și șansele lor de a se apropia de Uniunea Europeană. „Din cele șase state ale Parteneriatului Estic, patru au conflicte înghețate” a subliniat Traian Băsescu, argumentând că trebuie „găsită” o soluție „ca toate aceste state să rezolve pentru totdeauna aceste conflicte înghețate”, fiindcă altfel „ele nu au perspectiva apartenenței la Uniunea Europeană”.
4) șeful statului român a vorbit în Germania și despre problema romilor, despre care spune că sunt în mare parte integrați în România și că doar „nomazii” au scăpat acestui proces. Traian Băsescu le-a reamintit liderilor occidentali că „România a intrat cu tot cu romi în Uniunea Europeană”, iar situația acestei minorități era cunoscută de toată lumea. În acest fel președintele român și-a reluat teza potrivit căreia chestiunea romilor trebuie rezolvată la nivel european, nu național, iar pentru ilustrare a făcut și o comparație: romii „sunt extrem de vizibili” și „derajează mai mult decât un bancher care face să dispară dintr-o bancă 10 miliarde de euro, pentru că ei vin trag de cetățeni, cer bani, cer mâncare, fac orice”. În schimb, lămurește mai departe Traian Băsescu, „oamenii din bănci nu deranjează pe nimeni, doar vin guvernele să plătească miliarde pentru ei, cum a fost în timpul crizei”.
Are Traian Băsescu o nouă tactică în politica externă a României? Discursul de la Conferința pentru Securitate de la München, observațiile sale făcute la începutul anului despre „ineficiența formatului 5+2 în soluționarea problemei transnistrene”, criticile legate de inerția OSCE și obiecțiile privind timiditatea Uniunii Europene față de statele din Parteneriatul Estic indică faptul că președintele român și-a schimbat tonul și cere mai mult de la partenerii săi occidentali.
Nu este, însă, o cotitură în politica externă a României, fiindcă ministerul de Externe pare încremenit în sfiiciunea sa tradițională, premierul pare dezinteresat de politica internațională, iar președintele Traian Băsescu se află la final de mandat și nu mai are întreaga susținere a aparatului de stat de care ar avea nevoie pentru a pune în practică o eventuală nouă viziune de politică externă.
