Mihail Formuzal: „După acest referendum va exista un dialog care va aduce Republicii Moldova folos”

Trimisa specială a Europei Libere, Valentina Ursu, a luat duminică pulsul situației de la Comrat stînd de vorbă atît cu alegătorii găgăuzi, cît și cu bașcanul Mihail Formuzal, despre păsurile localnicilor și doleanțele autorității Autonomiei Găgăuze.

Europa Liberă: Domnule bașcan, totuși minoritatea decide pentru majoritate sau invers?

Mihail Formuzal: „Nu. Noi ne conducem de următoarea formulă: minoritatea nu vrea, nu poate și nu va dicta majorității voia sa, minoritatea vrea să fie auzită și să se țină cont de părerea acesteia.”

Europa Liberă: Dar cine nu v-a auzit?

Mihail Formuzal: „Noi vrem să fim auziți deja de 19 ani. Vrem să funcționeze legile pe teritoriul Republicii Moldova. Și, întâi de toate, legea datorită căreia două popoare au găsit o soluție reciproc avantajoasă – ca să trăiască în același stat, cum trăiseră sute de ani până atunci, în pace și înțelegere – Legea privind statutul special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), care prevede că alte legi trebuie aduse în corespundere cu aceasta. Însă această lege nu a fost îndeplinită timp de 19 ani.”

Europa Liberă: De ce nu ați luat atitudine până acum?

Mihail Formuzal: „Am bătut la uși, de fiecare dată, am bătut la uși. Prima dată a bătut bașcanul Dumitru Croitor. Au aranjat schimbarea puterii și el a mers acolo unde l-au trimis.”

Europa Liberă: În calitate de ambasador.

Mihail Formuzal: „În calitate de ambasador. A doua oară Partidul Democrat a fost acel care a făcut tentativa de a mă da jos. Ei au uitat că eu am absolvit Școala Militară și sunt puțin de altă factură. Și-au rupt dinții, însă nu au reușit. Pe teritoriul Autonomiei nu vor mai fi răsturnări de putere. După acest referendum va exista un dialog, un dialog care va aduce Republicii Moldova folos.

Eu am văzut că – și sunteți prima căreia îi vorbesc acest lucru, postului de radio Europa Liberă – conducerea Republicii Moldova a dat dovadă de cea mai mare înțelepciune, nu a recurs la nicio posibilă variantă de aplicare a forței pentru a împiedica desfășurarea referendumurilor aici, ci a mers pe calea respectării legii, pe cale democrată. Aceasta e o dovadă de înțelepciune care a permis să fie asigurată liniștea și stabilitatea în statul Republica Moldova. Este un semnal…”

Europa Liberă: Acest referendum poate fi calificat ca o provocare?

Mihail Formuzal: „Nu, nu poate fi astfel calificat. Pentru că decizia de desfășurare a referendumului a fost luată de organul ales pe cale legală, Adunarea Populară a Găgăuziei, care a fost validat de instanța de drept a Republicii Moldova. Și alegerile au avut loc deschis, transparent pe teritoriul Autonomiei, în conformitate cu legislația Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule bașcan, dumneavoastră împărtășiți orientarea pro-rusă, anti-europeană?

Mihail Formuzal: „Din nou, la mijloc e informarea incorectă a locuitorilor Republicii Moldova că găgăuzii sunt numai de partea Rusiei. Găgăuzii lucrează și cu nemții, și cu polonezii, și cu ungurii, stabilesc legături, muncesc, sunt implicați în proiecte de importanță socială.”

Europa Liberă: Investiți banii de acolo?

Mihail Formuzal: „Da. De ce vă mirați? Implementează aici proiecte de importanță socială, proiecte investiționale. Noi suntem deschiși pentru colaborare.”

Europa Liberă: Dar oamenii de ce se tem de Uniunea Europeană?

Mihail Formuzal: „Fiecare persoană este puțin conservativă. Reacționezi pozitiv la lucrurile pe care le cunoști, cu care te-ai obișnuit. Lucrurile noi, pe care nu le-a explicat nimeni, îi sperie puțin pe oameni. Și oamenii se tem să piardă ceea ce au.”

Europa Liberă: De ce autoritățile locale nu au lucrat cu populația, nu au făcut explicațiile de rigoare?

Mihail Formuzal: „Noi explicăm multe lucruri, vorbim cu oamenii, ne întâlnim cu ei, însă la ziua de azi nu vedem avantaje reale. Astăzi avem regim comercial preferențial cu Uniunea Europeană și putem exporta producția, aici nu sunt probleme. Noi astăzi avem regim comercial preferențial cu țările din Comunitatea Statelor Independente și putem exporta producția, aici nu sunt probleme. Nouă ni se spune că, dacă vom semna Acordul [de Asociere] la Europa, ei își vor apăra piețele, iar mărfurile noastre nu vor pătrunde pe piețele lor. Ne sperie acest lucru.”

Europa Liberă: Cine face astfel de afirmații?

Mihail Formuzal: „Rușii vorbesc despre aceasta, ucrainenii vorbesc despre aceasta, că fiecare își va apăra interesele proprii. Pe noi ne sperie acest lucru. Și așa Găgăuzia are cel mai mult are de suferit în urma embargoului rusesc. Noi nu vrem să suferim, vrem piețe deschise și în Europa, și în Federația Rusă. Noi, găgăuzii, sfătuim guvernul central să pună capăt tuturor proceselor integraționiste, să se ocupe de procesele de integrare economică. Unde e garanția că vom urca în ultimul vagon ce se îndreaptă înspre Europa și Europa nu va avea soarta Uniunii Sovietice? O asemenea garanție există? Nu există!

Noi nu vrem să ajungem iar într-un vagon care nu merge nicăieri, care va duce la dispariția etniei găgăuze și a poporului moldovenesc. Noi vrem să dezvoltăm statalitatea noastră. Și, puși în situația să alegem între interesele Estului și Vestului, totdeauna vom alege propriul nostru stat. Trebuie să fim pragmatici. Să luăm exemplu de la Elveția. Au patru limbi de stat, statul se dezvoltă normal, nu merg în nicio uniune, se ocupă de soluționarea problemelor cetățenilor. Vom învăța de la ei.”

Europa Liberă: Aici, în Găgăuzia, nu am auzit pe nimeni să vorbească în limba de stat.

Mihail Formuzal: „Nu e corect. Avem mai multe etnii care trăiesc aici, în Găgăuzia, vorbesc foarte bine limba de stat, și elevii, profesorii din școli, licee, gimnazii. Foarte bine vorbesc limba de stat.”

Europa Liberă: De ce printre alegători nu am auzit să se vorbească?

Mihail Formuzal: „Nu au practică de comunicare.”

Europa Liberă: Creați-o dumneavoastră.

Mihail Formuzal: „Cum să faci aceasta, când omul vorbește în limba găgăuză, când vorbește în limba bulgară?”

Europa Liberă: Nu am auzit aproape pe nimeni să vorbească în găgăuză.

Mihail Formuzal: „În zadar spuneți așa.”

Europa Liberă: Oamenii vorbesc găgăuza?

Mihail Formuzal: „Foarte mulți vorbesc în găgăuză, în familii și în grădinițe se studiază aprofundat limba găgăuză. Este răspândit un mit inclusiv de către președintele Republicii Moldova și el se plânge în toată lumea pe găgăuzi – de parcă l-am împiedica să își exercite atribuțiile de serviciu – că găgăuzii vorbesc în rusă și nu își studiază limba. Cum nu ne studiem limba?

Vă pot arăta un număr impresionant de cărți pe care le-am tipărit, vă pot arăta, spectacole, piese în limba găgăuză, în limba moldovenească vă pot arăta aici, montate la noi în teatru. Vă pot arăta multe cărți editate de scriitorii noștri, luările de cuvânt ale deputaților noștri, mesele rotunde, stagii ale pedagogilor noștri, inclusiv în România. Noi le facem pe toate acestea.”

Europa Liberă: Domnule Formuzal, explicați-mi, vă rog, cine a făcut aici, în autonomia găgăuză, mai mari investiții: cei din Uniunea Europeană sau cei din Federația Rusă?

Mihail Formuzal: „Sigur, cele mai mari investiții au fost făcute de guvernul Turciei, de guvernul Rusiei. Uniunea Europeană are puține programe de investiții pe teritoriul autonomiei.”

Europa Liberă: Banii din fondurile europene nu ajung aici?

Mihail Formuzal: „Proiectele umanitare sunt realizate de către multe state. Spre exemplu, avem proiecte cu Germania de peste 20 mln lei, cu Polonia , Slovacia – circa 3 mln, cu Ungaria – circa 2 mln, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – în jur de 7,5 mln euro, dintre care 5 mln sunt granturi. Noi nu ne axăm numai pe Rusia, nu ne axăm pe un singur stat, lucrăm cu toate statele.”

Europa Liberă: Dar ce se va întâmpla, dacă acest vector pro-european va fi promovat în continuare?

Mihail Formuzal: „Nu există repere clare și vizibile. Nouă ni se spune: „Băieți, semnați Acordul. Și, dacă veți îndeplini toate condiționalitățile, poate vă luăm în Europa”. Dar cât timp vom îndeplini aceste condiționalități: 5-10-2-30 ani? Turcia de 20 de ani îndeplinește condițiile și nu le mai poate îndeplini. Însă în Turcia nivelul de viață al oamenilor e mult mai înalt decât la noi.

Dacă ni s-ar spune: „Băieți, veți intra în Uniunea Europeană în cinci ani. Poftiți 5 mlrd de euro pentru a vă pregăti de aderarea la Uniunea Europeană, pentru a vă moderniza economia. Dintre care 2 mlrd direcționați-i pentru vinicultură, 1 mlrd – acolo, 1 mlrd – dincolo. Poftim standardele, noi vă ajutăm”. În acest caz, nu ar fi probleme, găgăuzii ar fi de acord. Însă ni se spune: „Semnați Acordul.

Toate mărfurile noastre vor avea acces liber pe piețele voastre, iar mărfurile voastre vor ajunge pe piețele noastre numai atunci când vor corespunde standardelor de calitate din Uniunea Europeană”. Însă de unde să luăm bani, ca să ajungem la aceste standarde? Atât timp cât nu ne vom moderniza industria, producerea, inclusiv agricolă, prelucrarea producției agricole, noi nu putem concura cu mărfurile din UE.

În decurs de 2-3 ani toate întreprinderile noastre mari vor falimenta, vor fi cumpărate de unchiul Vasia, unchiul Petea și, întâi de toate, de la București. Astăzi conducătorul întreprinderii muncește ca un stăpân la întreprinderea sa cu oamenii săi, iar mâine va fi un lucrător năimit la propria întreprindere. Aceasta îi sperie pe oameni. Cine să explice asemenea lucruri? Cine le vorbește oamenilor despre aceasta? Cine face calculele?”

Europa Liberă: Unde se trăiește mai bine: în Est sau în Vest?

Mihail Formuzal: „Nimeni nu polemizează că standardele de viață ale omului sunt mai înalte în Occident, mai înalte decât la noi, decât în Ucraina și în Rusia. Nimeni nu neagă aceasta. Însă aceleași standarde de viață ale omului în Belarus sunt mai înalte decât în unele țări europene, cum ar fi Bulgaria, România și Țările Baltice. În una dintre emisiuni am fost întrebat ce automobil mi-aș lua: Lada, Volkswagen sau Audi. Sigur că mi-aș lua Volkswagen sau Audi.

Însă, dacă aș fi întrebat ce nave spațiale aș lua, aș lua navele spațiale rusești. Germania are nave spațiale? Nu are! De aceea, asemenea comparații nu sunt corecte. Fiecare țară are specificul său, o ramură mai puternică, alta – mai slab dezvoltată, însă fiecare țară își aduce aportul în evoluția economiei mondiale, a istoriei, culturii.

Și Moldova are o contribuție mare în dezvoltarea culturii universale, spre exemplu. Vrem să fim un stat modern, să trăim după standardele Germaniei. Aș vrea să trăiesc astfel. Însă vreau să trăiesc astfel aici, la mine în țară. Și sunt gata să implementez programe. Locuitorii Găgăuziei sunt gata să implementeze programe, ca să avem nivelul de viață al Germaniei. Unde sunt aceste programe? Oferiți-ni-le!

Ce văd însă eu astăzi? Atacuri raider organizate de Partidul Democrat! Astăzi văd cum fură băncile, aeroportul și tot ce le cade sub mână! Văd un partid care a monopolizat judecătoriile, Procuratura, se ocupă de persecutări politice, de constrângerea mijloacelor mass-media. Parcă acestea sunt standarde germane? Ce implementează Moldova? Să preia standardele germane și voi fi primul la implementare.

Și încă ceva, nu știu dacă veți pune sau nu asta pe post, pe teritoriul autonomiei avem asigurate toate standardele germane de acces a mijloacelor mass-mediei, nu avem persecuție politică, avem libertate de exprimare, drepturile oamenilor sunt respectate mult mai bine decât în celelalte raioane ale republicii, unde își implementează standardele în toată Moldova Gruparea Politică Organizată-Partidul Democrat din Moldova. Aici însă acest lucru nu le reușește.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre dialogul civilizat dintre Comrat și Chișinău. Despre ce veți discuta mâine cu membrii guvernului Republicii Moldova?

Mihail Formuzal: „Și azi, și mâine, vom continua să trăim, cum am trăit, în pace și înțelegere, în prietenie cu poporul-frate moldovenesc, cu poporul bulgar, ucrainean, rusesc. Tot așa vom trăi, pe aceasta ne orientăm. Mizăm pe consolidarea statalității noastre, pe dialogul cu guvernul și ne vom ocupa de acestea zi de zi.”

Europa Liberă: Ce veți revendica?

Mihail Formuzal: „Nu vom revendica nimic. Noi vom iniția un dialog, un dialog normal, în interesul statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar ce probleme veți discuta?

Mihail Formuzal: „Vom discuta toate problemele.”

Europa Liberă: Concret?

Mihail Formuzal: „Și economice, și problemele educației, și pe cele de cultură, de ocrotire a sănătății, și pe cele care vizează realizarea programelor comune.”

Europa Liberă: Și modificările legislative?

Mihail Formuzal: „Neapărat. Trebuie să se fac modernizarea legislației. Europa contemporană este Europa regiunilor. În Europa sunt multe autonomii. Dacă analizați statuturile acestor autonomii, o dată la 15-20 de ani, se produce modernizarea autonomiilor, li se oferă mai multe împuternici, respectiv, au mai multe responsabilități, se dialoghează mai mult și mai bine cu centrul. Și noi ne dorim aceasta. Ne dorim modernizarea legislației. Însă nu după principiul: noi am elaborat modificările, iar voi fiți buni și acceptați-le cum ne convine nouă. Nu, trebuie să existe dialog.”

Europa Liberă: Dar ce împuterniciri nu vă ajung?

Mihail Formuzal: „Noi nici nu avem împuterniciri. Ni le-au luat pe toate. Ne-au transformat în colhozul „40 de ani fără recoltă”.

Europa Liberă: Ce anume vi s-a luat, spuneți-ne concret.

Mihail Formuzal: „Nu avem vamă, altceva nu avem. Dacă încep a enumera…”

Europa Liberă: Dar suntem un stat cu o singură vamă.

Mihail Formuzal: „Acceptăm să rămână vama cum este, vărsămintele să rămână cum sunt. Dar de ce din Comrat – care asigură cel mai mare procent de export din sud – să fie scoasă și mutată vama la Cahul? Care e logica aici? Dacă Cahulul dă 10-15% din export, iar 80% sunt de aici, din Găgăuzia, lăsați aici vama, cu ce vă încurcă? Parcă problema o rezolvă trei-patru funcționari? Avem nevoie de aceasta pentru ca oamenii să nu se deplaseze la Cahul, problemele vamale să fie soluționate aici, la Comrat. Și vama să fie subordonată Chișinăului în continuare. Noi nu punem altfel problema.”

Europa Liberă: Găgăuzia nu se poate dezvolta fără banii din bugetul Moldovei?

Mihail Formuzal: „Întregul buget, de 4,5%, după numărul populației din Autonomie, să fie transferat aici și noi nu vom cere niciun leu.”

Europa Liberă: Dar cât se transferă acum?

Mihail Formuzal: „Dacă vă spun… 0,2% sau 0,3% din bugetul Moldovei, nu mai mult. Când politicienii agramați și mărginiți din Moldova vorbesc că „noi hrănim Găgăuzia, noi hrănim Bricenii”, ei greșesc, nu hrănesc pe nimeni. Noi suntem cu toții contribuabili și trăim într-un singur stat. Standardele sunt aceleași pentru toți.”

Europa Liberă: Dar cât defalcați dumneavoastră la buget?

Mihail Formuzal: „Niciodată Găgăuzia nu a cerut cu vreun leu mai mult decât Floreștii, Bricenii sau alt raion. Niciodată nu am pus problema astfel. Trăim în același stat și standardele unice, inclusiv pentru noi, au fost elaborate de Ministerul Finanțelor. Însă auzim de la unioniști că ne hrănesc, că ne dau bani. Dacă vă este așa de greu să ne hrăniți, lăsați-ne, ne vom hrăni singuri. Iată cum le răspund eu.”

Europa Liberă: Cum adică să vă lase?

Mihail Formuzal: „Dați-ne 4,5% din bugetul Moldovei și ne vom asigura singuri, vom achita salariile și la judecătorii, procuraturi, pensiile, vom plăti totul singuri. Dați-ne și ne vom descurca noi cumva. Acei care fac asemenea afirmații, distrug statalitatea Moldovei, ei pretind că regiunea e păguboasă. Nu există regiuni păguboase. În familie cei mari îi ajută mereu pe cei mici.”

Europa Liberă: Există opinii că Găgăuzia ar trebui să iasă din componența Moldovei?

Mihail Formuzal: „Nu există așa ceva. Niciun găgăuz nu vrea să iasă din componența Moldovei. Însă toți locuitorii Găgăuziei spun: „Încetați să dansați jocuri românești. Și țineți minte: dacă vă trece cumva prin cap, într-o noapte să convocați Sfatul Țării și să vă uniți cu România, găgăuzii își vor proclama independența”. Iată ce spun găgăuzii.”

Europa Liberă: Domnule Formuzal, dar nu se promovează separatismul în felul acesta?

Mihail Formuzal: „Acesta nu e separatism, este apărarea interesului statului Moldova. Întrebați orice moldovean și vă va spune că noi vrem să trăim în Republica Moldova. Noi nu vrem să trăim în alt stat. E țara noastră. Atât. Și fiecare dintre noi trebuie să lucreze pentru statul său – este poziția tuturor locuitorilor Găgăuziei.”