Linkuri accesibilitate

Expoziția „Holocaustul în imagini” prezentată de ambasada americană la Chișinău


Irina Șihova: „Este important ca oamenii să înţeleagă că tema Holocaustului vizează întreaga societate.”



Cu ocazia Zilei Internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului marcată săptămâna aceasta, Muzeul Național de Istorie de la Chișinău găzduiește o expoziție specială cu fotografii despre prigonirea și masacrarea evreilor pe teritoriul Republicii Moldova. Fotografiile au fost aduse de ambasada americană de la Muzeul Național al Holocaustului din Statele Unite. Tamara Grejdeanu care a vizitat expoziția a discutat și cu un supraviețuitor.

Fragmentul muzical pe care l-aţi auzit, l-am selectat din lucrarea „Diferite trenuri”, semnată de Steve Wright, care a încercat sa adune împreună voci ale evreilor supravieţuitori şi sunetele trenurilor care îi duceau la moarte.
Numită şi captare muzicală a ororilor Holocaustului, piesa a servit drept ambianţă sonoră pentru expoziţia de fotografii.

În imagini apar postere naziste cu propagandă împotriva evreilor, chipuri ale celor care au luptat pentru libertate sau foşti deportaţi.

Vădit emoţionat, unul din vizitatori, urmăreşte îndelung o fotografie cu lideri ai comunităţii evreieşti din Bălţi, adunaţi pentru a fi executaţi.

Aflu că se numeşte Vladimir Ţincler şi este unul din supravieţuitorii ghetoului din Ucraina:

Vladimir Țincler
Vladimir Țincler
„Numai datorită unor întâmplări fericite au fost şi supravieţuitori. Părinţii mei erau croitori şi nu ne-au ucis numai pentru că făceau îmbrăcăminte pentru militari. Aveam în jur de cinci ani, îmi amintesc bătăi, cadavre, că eram flămânzi. Nu înţelegeam de ce ni se întâmplă asta, cu ce am greşit, ce înseamnă asta.”

Vladimir Ţincler spune că, deşi era copil, i-au rămas întipărite în minte zilele în care îndurau bătăi, frig şi foame. După ce a scăpat cu viaţă din lagărul nazist, a revenit în Basarabia. La cei 77 de ani ai săi îşi doreşte ca nimeni să nu mai cunoască acele condiţii infernale şi să nu existe ură între etnii:

„În Republica Moldova nu este antisemitism. Suntem în relaţii de prietenie cu toţi, eu am prieteni moldoveni. La Yad Vashem, muzeul victimelor Holocaustului din Israel, în cinstea familiilor de moldoveni care au salvat evrei, sunt plantaţi copaci. În republică mai sunt în viaţă doar 98 de prizonieri ai ghetourilor evreieşti şi suntem din ce în ce mai puţini. Vrem ca ceea ce a fost să nu i se întâmple nici unui popor, e un lucru groaznic.”



Ambasadorul american William Moser, cel care a deschis expoziţia „Holocaustul în imagini”, a spus că e de datoria fiecărui cetăţean să facă totul pentru a evita asemenea evenimente şi a amintit de milioanele de evrei măcelăriţi în timpul celui de-al doilea război mondial, inclusiv, pe teritoriul Moldovei, la Dubăsari:

„Unul din motivele pentru care ne-am adunat aici, este din cauza că multe dintre aceste atrocităţi au avut loc în această regiune. Aproximativ 270 de mii de evrei din Bucovina, din Basarabia şi din Transnistria au murit înfometaţi, din cauza bolilor sau din cauza faptului că au fost împuşcaţi de nazişti şi aliaţii lor din România şi Ucraina.”

La deschiderea expoziţiei documentare au participat şi membri ai comunităţii evreieşti din Chişinău, care insistă asupra studierii acestei file tragice din trecut, mai cu seama la orele de istorie.

Irina Şihova
Irina Şihova
Irina Şihova, reprezentantă a aceste comunităţi spune că toţi, indiferent de religie şi grup etnic, trebuie să conştientizeze dimensiunea antiumană a Holocaustului:

„Este important ca oamenii să înţeleagă că tema Holocaustului vizează întreaga societate, ţine de înţelegere şi relaţiile umane între diferite etnii sau comunităţi religioase. Holocaustul nu este problema evreilor, a romilor sau a homosexualilor, în general nu este problema minorităţilor sau a diferitor categorii de oameni, este problema întregii societăţi.”
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG