Linkuri accesibilitate

Amnistie condiţionată în Ucraina. Ce va urma?


Corturile manifestanţilor pro-europeni din Kiev, unde temperatura aerului a coborât până la minus 19 grade, 30 ianuarie 2014
Corturile manifestanţilor pro-europeni din Kiev, unde temperatura aerului a coborât până la minus 19 grade, 30 ianuarie 2014

Opoziţia avertizează că manifestanţii vor continua să ocupe clădirile oficiale până la stabilirea datei pentru alegeri prezidenţiale anticipate.


Parlamentul ucrainean a aprobat o amnistie pentru toţi demonstranţii care sunt reţinuţi, dar amnistia va intra în vigoare numai dacă restul protestatarilor evacuează clădirile guvernamentale pe care le-au ocupat la Kiev şi în alte oraşe.

În acest moment, la Kiev, demonstranţii ocupă cel puţin trei clădiri oficiale, pe care le folosesc ca adăpost, spital improvizat sau centru de coordonare.

În cursul dezbaterilor de miercuri din parlament, reprezentanţii opoziţiei ceruseră o amnistie necondiţionată, cerere pe care nu au reuşit să o impună.

Miile de protestatari care continuă sa ocupe centrul capitalei au respins deja oferta parlamentului şi continuă să ceară demisia preşedintelui Victor Ianukovici şi alegeri generale anticipate, şi amendamente la Constituţie.

Kiev: fotbal şi pictură, între baricade
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00

Unul din liderii opoziţiei, Iuri Luţenko a criticat decizia puterii de a condiţiona amnistia de retragerea manifestanţilor şi demontarea baricadelor. Şi a precizat, potrivit centrului său de presă, că protestatarii pun trei condiţii: o amnistie generală, revenirea la constituţia din 2004 şi crearea unui guvern interimar sau a unui guvern controlat de partidele de opoziţie. Mai mult, a avertizat că manifestanţii vor continua să ocupe clădirile oficiale până la stabilirea, oficială, a datei pentru alegeri prezidenţiale anticipate.

Viktor Ianukovici şi Catherine Ashton, 29 ianuarie 2014
Viktor Ianukovici şi Catherine Ashton, 29 ianuarie 2014
Coordonatoarea politicii externe europene Catherine Ashton a declarat ieri la Kiev, după întrevederea cu preşedintele Victor Ianukovici că dialogul dintre putere şi opoziţie trebuie să răspundă „temerilor şi preocupărilor concrete” ale populaţiei. La Kiev s-a aflat şi comisarul pentru extindere Stefan Fuele – vizite taxate prompt de preşedintele rus Vladimir Putin drept un amestec în treburile interne ale Ucrainei.

Putin a mai anunţat că Rusia va aştepta formarea noului guvern, după demisia de marţi a premierului Mikola Azarov, înainte de a da întregul ajutor de 15 miliarde de dolari. Acest sprijin financiar a fost promis de Moscova în decembrie anul trecut, după ce preşedintele Ianukovici a anunţat că Ucraina nu mai semnează acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Pe de alta parte, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat miercuri, la Strasbourg, că UE are posibilitatea de a aplica sancţiuni Ucrainei, dar că mai crede în găsirea unui compromis.

„Avem posibilitatea de a îngheța conturile, de a îngrădi călătoriile atât pentru reprezentanții guvernului, cât şi pentru oamenii de afaceri care susţin guvernul sau alte personalităţi marcante”, a declarat Schulz, citat de corespondentul Europei Libere.

Martin Schultz s-a aflat la Strasbourg pentru a tine o cuvântare în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care astăzi va adopta o rezoluţie privind criza din Ucraina.

Exact împotriva acestei perspective s-a exprimat însă deputatul ucrainean Ion Popescu, şeful delegaţiei ucrainene la APCE. Într-un interviu cu Europa Liberă, el avertizează că eventuala retragere a preşedintelui Ianukovici trebuie să aibă loc în limitele constituţionale şi că impunerea de sancţiuni nu ar face decât să agraveze o situaţie şi aşa dramatică. În opinia lui Ion Popescu, reprezentant al Partidului prezidenţial al Regiunilor, Ucraina s-ar afla în pragul unui „război civil” şi s-ar putea ajunge la desprinderea părţii industrializate a Ucrainei, „pe modelul Moldovei şi regiunii separatiste transnistrene”.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG