Linkuri accesibilitate

„Trei greşeli ale UE în raport cu Ucraina”


(©Shutterstock)
(©Shutterstock)

Fostul comisar pentru extindere al UE, Gunther Verheugen, invitatul unei dezbateri organizată la Chişinău de Fundaţia germană Friedrich Ebert.


La Chișinău, Fundaţia germană Friedrich Ebert a organizat o dezbatere despre Parteneriatul Estic, în lumina valului de proteste din Ucraina. Iar unul din invitaţi, fostul comisar pentru extindere Gunther Verheugen, a încercat să răspundă la întrebarea: putea face Uniunea Europeană ceva pentru a evita tulburările din Ucraina?

Fostul comisar pentru extindere şi politică de vecinătate, actualmente profesor universitar, Gunter Verheugen a menţionat trei greşeli, cum le-a numit el, ale UE în raport cu Ucraina. Greşeala majoră în opinia sa este că UE a lipsit ţările din Parteneriatul Estic, inclusiv Ucraina, de perspectiva aderării la UE.

Gunther Verheugen
Gunther Verheugen
„Îmi vine foarte greu să înţeleg de ce negociatorii din partea UE au respins ideea de a face trimitere la art. 42 din Tratatul European, articol care oferă dreptul statelor de a aplica pentru aderare. Faptul că Acordul de parteneriat şi cooperare dintre UE şi Ucraina nu a făcut o trimitere la acest articol 42 este foarte straniu, foarte ciudat. UE a ales calea - să nu le facem promisiuni. Asta a fost o greşeală enormă.”

A doua greşeală menţionată de ex-comisarul european pentru extindere este că UE a făcut din cazul Timoşenko o condiţie de bază pentru semnarea cu succes a Acordului de Asociere, condiţie, care, din start, nu putea fi îndeplinită de Ucraina.

„Într-un fel UE a cerut lui Ianukovici să-şi transmită puterea către Iulia Timoşenko. Dvs. credeţi oare că poţi să închei cu succes un Acord dacă ceri partenerului să-şi transmită voluntar puterea altcuiva?! A fost o abordare foarte naivă. E o greşeală să sacrifici interesele pe termen lung a UE şi să sacrifici interesele pe termen lung a unei ţări ca Ucraina de dragul unei singure persoane. Iulia Timoşenko nu este o icoană sau un simbol, sau un far al democraţiei şi libertăţii. Ea s-a făcut responsabilă de eşecul revoluţiei orange şi ea nu a adus rezultate pe care oamenii din Ucraina le aşteptau. UE nu a spus că Iulia Timoşenko este nevinovată şi trebuie să fie eliberată. UE a spus că ea a fost condamnată în baza justiţiei selective. Faptul că ea a fost judecată şi alţii nu au fost asta era problema în ochii UE. Ce înseamnă oare această justiţie selectivă? Oare noi am fi satisfăcuţi dacă 10 foşti prim-miniştri ar fi în puşcărie? Şi asta ar fi deja pe placul UE? îmi vine greu să răspund la această întrebare.”

O a treia greşeală în opinia ex-comisarului european este că UE a subestimat problemele economice ale Ucrainei, care în opinia sa s-au acutizat în 2013 şi au dus la faptul că preşedintele rus Putin a început să exercite presiuni asupra Ucrainei ca să submineze poziţia UE.

În apărarea UE a vorbit şeful Delegaţiei UE în Moldova Pirkka Tapiola încercând să-l contrazică, de o maniera diplomatica, pe ex-comisarul european. Referindu-se la teza că UE a lipsit ţările din Parteneriatul Estic de perspectiva de aderare Tapiola a menţionat că nimeni nu a negat această perspectivă, dar şi că ţările din Europa Centrală la început nu au avut perspectivă de aderare. Cât priveşte condiţiile UE pentru semnarea acordului de asociere cu Ucraina, Tapiola a pus la îndoială pretinsa duritate exagerată:

Pirkka Tapiola
Pirkka Tapiola
„Poate că am impus condiţii foarte dure asupra Ucrainei înaintea summit-ului de la Vilnius sau poate că nu. Cel puţin nu au existat demonstraţii în faţa Delegaţiei UE la Kiev înainte de summit-ul de la Vilnius chiar dacă nu exista un consens în ceea ce priveşte semnarea Acordului de Asociere. UE până în ultimul moment nu a luat o decizie dacă Ucraina a îndeplinit condiţiile sau nu. Dar când Ucraina nu a semnat Acordul aţi văzut că au izbucnit proteste în masă care au degenerat în acte de violenţă. Autorităţile au răspuns cu violenţă. Asta ţine de responsabilizarea autorităţilor.”

Şi Republica Moldova, în opinia lui Pirkka Tapiola, s-a pomenit într-o situaţia foarte complicată:

„Situaţie cauzată de conflictul transnistrean foarte îndelungat. Şi în Găgăuzia observăm anumite presiuni exercitate în diverse direcţii. Observăm cum se formează identitatea unei naţiuni multietnice sau polietnice. De asemenea, observăm cum se încearcă construirea unei naţiuni politice. Există aici un motiv şi pentru UE, şi pentru autorităţile Moldovei să nu aibă o abordare de sus în jos, ci să aibă o abordare de jos în sus. Să încerce să rezolve problemele societăţii.”

Atât Pirkka Tapiola, cât şi ex-comisarul european Gunter Verheugen au menţionat că Republica Moldova are nevoie de consens politic naţional privind orientarea sa strategică de viitor, iar UE are nevoie de stabilitate în Moldova.

Prezent la derularea duelului subtil dintre cei doi diplomați, viceministrul de externe al Moldovei Iulian Groza a evitat să vorbească despre evenimentele din Ucraina. Numind evoluţiile din ţara învecinată drept „provocări din regiune” şi „sfidări în Parteneriatul estic”, Groza a zic că acestea dau posibilitate Moldovei să fie mai creativă în găsirea soluţiilor la asemenea provocări. El a insistat că fiecare ţară este responsabilă de viitorul ei şi de orientarea externă.
Previous Next

XS
SM
MD
LG