Eugen Tomac a devenit astăzi, în mod oficial, odată cu înscrierea Partidului Mișcarea Populară în registrul partidelor de la București primul lider de partid originar din Republica Moldova. Au fost necesare șase luni pentru ca actele de naștere ale acestui partid să fie validate de Curtea de Apel, răstimp în care Mișcarea Populară nu a crescut, însă, prea mult în notorietate, iar sondajele arată că la alegerile europarlamentare din luna mai ar putea strânge între 3 și 5 la sută din voturile exprimate.
Opt consilieri prezidențiali și-au anunțat demisia pentru a se înscrie în PMP, Partidul Mișcarea Populară, printre ei și fostul ministru al educației din guvernarea de dreapta, Daniel Funeriu, singurul probabil care este cunoscut de majoritatea populației. Percepția asupra lui s-ar putea să nu fie, însă, neapărat pozitivă, fiindcă oamenii au aflat despre el, după ce a introdus camerele de filmat la Bacalaureat și mai bine de jumătate dintre absolvenții de liceu nu au trecut examenul de maturitate în 2011. Măsura a fost benefică, dar supărarea a fost destul de mare.
Până la alegerile europarlamentare au rămas trei luni și jumătate, în care noul partid nu are destul timp să se impună și va putea reuși un scor moderat doar dacă rupe din filialele PDL, partidul abandonat de președintele Traian Băsescu, dezamăgit de actuala lui conducere și de semnele de nesupunere pe care le-a dat în ultimul an.
Peisajul politic de dreapta apare în acest moment extrem de fărâmițat în România între PDL, Partidul Mișcarea Populară, Forța Civică a fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu și renăscutul PNȚCD, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat.
Președintele român și-ar fi dorit o comasare cu PDL înainte de europarlamentare, dar liderii democrat-liberali vor să vadă care va fi scorul noului venit înainte să ia orice decizie. O parte din voturi vor veni de la alegătorii din Republica Moldova pe care mizează Traian Băsescu prin retorica sa unionistă, dar și prin Eugen Tomac, deputatul care a intrat în Parlamentul României din colegiul electoral de dincolo de Prut. Câți moldoveni ar putea fi, totuși, aduși la vot la europarlamentare? Dacă luăm în calcul că Eugen Tomac a fost votat în 2012 de circa 11.000 de oameni, lucrurile nu sunt prea optimiste, mai ales că pentru a obține un mandat de europarlamentar e nevoie de circa 250.000 de voturi, dacă numărul celor care vin la urne este la fel ca în 2009 (29, 47%). Potrivit unui studiu al Fundației Soros dat publicității în noiembrie anul trecut peste 500.000 de cetățeni din Republica Moldova au primit pașapoarte românești și poate o mare parte dintre ei ar putea fi convinși de Traian Băsescu să voteze pentru Partidul Mișcarea Populară.
Teoretic vorbind acest nou partid mizează pe popularitatea președintelui român, pe electoratul unionist de dincolo de Prut și pe neînțelegerile din coaliția de guvernământ. Dacă Eugent Tomac sau altcineva din Republica Moldova va fi pus pe una dintre primele poziții ale listei de la alegerile europarlamentare, atunci strategia lui Traian Băsescu de a crește un partid concomitant pe ambele maluri ale Prutului ar putea da rezultate, iar Chișinăul ar putea avea pentru prima dată un eurodeputat la Bruxelles.
