Linkuri accesibilitate

Interpretare „eronată” a statisticii în cazul sărăciei (V.Ciobanu/Ziarul Național)


„Sistemul bancar moldovenesc se îndepărtează tot mai mult de standardele europene spre care declară, oficial, că tinde” (Economist).



Un articol din „Adevărul” scoate la iveală o altă modificare fiscală suspectă operată de majoritatea parlamentară la închiderea cortinei, înainte de vacanţa de Crăciun. Este vorba despre reducerea, cu 43%, a taxei aplicate la importul maşinilor de lux cu motoare ce au capacitatea de peste 2.500 de centimetri cubi (în cazul motoarelor diesel) şi de peste 3.000 de centimetri cubi (la cele cu ardere internă). Practic, după reducerea taxei vor fi ratate venituri bugetare de circa 80 de mln de lei, în cazul automobilelor noi, şi alte 100 de mln., la cele vechi.

Alături de plafonarea taxelor locale, prin care autorităţile şi-au atras bănuiala că i-ar proteja pe proprietarii de cazinouri, şi de introducerea taxei voluntare de 2% pentru organizaţiile noncomerciale şi religioase, pentru care majoritatea parlamentară a fost acuzată că ar promova interesele cultelor, această modificare i se pare din nou suspectă autorilor articolului. Nu este exclus că unii deputaţi să fi făcut lobby pentru dealerii auto sau pentru anumiţi cumpărători de maşini scumpe, observă ei.

Un articol de opinie din „Economist” discută semnalul pe care îl transmite opiniei publice numirea, în funcţie de conducere la Banca de Economii şi la Banca Socială, a doi generali din perioada comunistă. Este vorba despre Banca Socială care are un nou vice-preşedinte în persoana lui Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne al Republicii Moldova în perioada guvernării comuniste, şi Banca de Economii, al cărei Consiliu de Administraţie va fi condus de un fost şef al Serviciului de Informaţie şi Securitate din aceiaşi perioadă, Ivan (Ion) Ursu.

„După ce mai mulţi ani s-a vorbit despre necesitatea schimbării în sectorul bancar, aceasta începe să se contureze, însă nu în direcţia transparentizării acţionariatului instituţiilor bancare, după cum s-a promis, ci într-un sens cu totul neaştepat. Aceste două numiri demonstrează că sistemul bancar moldovenesc se îndepărtează tot mai mult de standardele europene spre care declară, oficial, că tinde”, se arată în articol.

Despre cele două referendumuri ce urmează să aibă loc la Comrat duminica viitoare pagina electronică a cotidianului „Evenimentul Zilei” publică un comentariu semnat de analistul politic Veaceslav Crăciun. În opinia sa, referendumurile din Găgăuzia posedă o mare probabilitate de a deveni un imbold pentru a reformata relaţiile dintre Chişinău şi Comrat. Şi nu numai în sensul unei noi interpretări ideologice, dar şi din punctul de vedere al modificărilor juridice”.

Un articol din „Timpul” face trimitere la declaraţia Comisiei Electorală Centrală, precum că nu va pune la dispoziţia autorităţilor de la Comrat ştampilele pentru referendumul din 2 februarie, în lipsa unui „demers oficial din partea autorităţilor locale” şi a unui „acord al administraţiei centrale”. Timpul reaminteşte că nici după deplasarea premierului Leancă şi a preşedintelui Parlamentului, Igor Corman în Găgăuzia, Adunarea Populară de la Comrat şi başcanul Mihail Formuzal nu au renunţat la intenţia de a organiza, pe 2 februarie, două referendumuri legate de orientarea politicii externe a Republicii Moldova şi de dreptul la autodeterminare.

O problemă de interpretare „eronată” a statisticii este pusă în paginile „Ziarului Naţional” de editorialul semnat Vitalie Ciobanu. Autorul, după ce a analizat datele statistice despre bunăstarea populaţiei, a ajuns la concluzia că se luptă eficient cu sărăcia doar „pe hârtie”. În cifre, dacă în 1999 peste 80% din populaţie erau sub pragul sărăciei, atunci în 2003 deja doar 26%. A fost cumva vreun boom economic în acea perioadă pe care nu l-am observat? Ba bine că nu. Indicii macroeconomici confirmă acest lucru”. Concluzia autorului e că metodologia privind sărăcia e deplasată şi reflectă eronat situația reală, creând iluzii false, respectiv, planurile de asemenea sunt departe de a fi realiste, iar obiectivele nu sunt responsabile.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG