Astăzi este Ziua internaţională de comemorare a Holocaustului. Navi Pillay, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a spus cu această ocazie că Holocaustul amintește despre pericolele discriminării și intoleranței și cât de puternică și fatală poate fi incitarea la ura rasială. La Chişinău, a fost organizată o prelegere publică unde s-a discutat despre provocările actuale la adresa memoriei Holocaustului.
Vorbind despre Holocaust, ca filă a istoriei, mai mulţi participanţi la prelegerea publică au spus că cinstirea memoriei a milioane de oameni care au fost ucişi, trebuie să fie însoţită şi de informaţii despre contextul istoric al masacrului. Sergiu Musteaţă, decanul facultăţii de istorie de la Universitatea pedagogică „Ion Creangă” este de părere că, pentru studenţi, aceasta este o lecţie care îi poate învăţa să fi toleranţi şi să înţeleagă că trecutul trebuie studiat în complexitate. Profesorul spune că istoria nu poate fi împărţită pe criterii etnice, ea este a tuturor şi trebuie reflectată în totalitate:
„Şi Holocaustul sau regimul comunist care a adus victime trebuie spuse lucrurilor pe nume, aceste lucruri nu trebuie evitate pentru că ar deranja pe cineva. Holocaustul trebuie să fie parte a curriculei naţionale, trebuie să fie parte a manualelor şcolare de istorie şi inclusiv a manualelor de educaţie civică, care vorbesc despre regimuri politice, care vorbesc despre aspecte totalitare şi consecinţele acestor regimuri asupra populaţiilor care au căzut sub incidenţa acestor politici.”
Tinerii prezenţi, care în mare parte studiază la specialităţi cu profil istoric, mi-au spus că înainte de universitate aveau cunoştinţe sumare despre Holocaustul din timpul celui de-al doilea război mondial. Irina Gurdiş, îşi aminteşte că a aflat mai multe de la profesoară şi nu din cărţile de istorie. Ea crede că acestui eveniment care arată dimensiunea antiumană a regimului trebuie să se acorde o mai mare atenţie la orele de istorie:
„Problema Holocaustului trebuie pusă în continuare pe tapet, pentru că rămâne a fi una dintre cele mai importante şi stringente probleme ale omenirii. Poate s-a diminuat din intensitatea care a avut-o iniţial problema, însă, totuşi, holocaustul a fost cel mai mare genocid.”
Un alt student, Alexandru Burlac crede că această pagină a istoriei, considerată genocid de unii şi contestată de alţii, trebuie analizată în profunzime, întrucât, în opinia sa, oamenii nu trebuie să fie persecutaţi din cauza etniei:
„Tinerii trebuie să ştie de ce s-au întâmplat acele lucruri, unde şi pentru ce s-au făcut şi rezultatele, pentru că, în primul rând, istoria ne învaţă să nu repetăm greşelile trecutului.”
Istoricul Iurie Colesnic susţine că, vorbindu-se despre Holocaust, în societatea contemporană, trebuie de revenit la momentul istoric şi pogromul evreilor din spaţiul dintre Prut şi Nistru:
„Moldova s-a aflat în miezul unor evenimente şi pe acest teritoriu au locuit întotdeauna mulţi evrei. Este o problemă, care trebuie conştientizată şi ilustrată. Se scrie totuşi foarte puţin despre această temă, mai mult în mediul evreiesc, dar în general, manualele de istorie oferă spaţiu, dar cu explicaţii prea puţine.”
Un program comemorativ despre Holocaust a organizat astăzi şi Centrul Cultural Evreiesc - Kedem. Directoarea lui, Stela Harmelin a spus la microfonul Europei Libere că este important ca pe 27 ianuarie cetăţeni din diferite ţări şi reprezentanţi ai diferitor religii să conştientizeze, o dată în plus, responsabilitatea fiecăruia, ca acţiuni de felul Holocaustului să nu mai vizeze nici un popor sau etnie în viitor.
