Linkuri accesibilitate

Comratul nu va renunţa la referendumuri (Adevărul)


Cum a fost achitat poliţistul Ion Perju (Ziarul de Gardă)


Prim-ministrul Iurie Leancă nu crede că în problema referendumului planificat de către autorităţile găgăuze pe 2 februarie a fost atins un „punct fără de întoarcere”. Vorbind miercuri în cadrul unei şedinţe comune a legislativului de la Comrat, premierul a lăsat să se înţeleagă, citat de Agenţia de ştiri „IPN”, că nu este oportun să supui plebiscitului chestiuni asupra cărora cetăţenii nu au avut ocazia să se documenteze şi să fie informaţi. „Pe viitor, vom fi foarte interesaţi să îndreptăm experţi aici în Comrat, dar şi în Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, inclusiv experţi din Bruxelles, pentru ca aceştia să discute elementele concrete ale acestor acorduri cu cei interesaţi”, mai este citat premierul de IPN.

În acelaşi subiect, cotidianul „Adevărul” îl citează pe directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, care susţine că vizita efectuată de oficialii de la Chişinău în Găgăuzia este întârziată şi nu-i va face pe găgăuzi să renunţe la referendumurile din 2 februarie. „Nu mergi să stingi incendiul când casa a ars aproape de tot. /…/ Acum, organizatorii referendumului sunt într-o situaţie delicată pentru că au făcut nişte promisiuni electoratului”, crede dl Barbăroşie.

Iurie Sănduţă de la „Ziarul de Gardă” aminteşte într-un articol că Gheorghe Avornic, proaspătul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), votat şi de deputaţi, din rândul profesorilor de drept, a negat în Parlament că ar deţine proprietăţi şi firme în România. Reporterul afirmă că a avut acces la documente oficiale care demonstrează că Avornic a desfăşurat mai multe afaceri pe teritoriul României şi că, actualmente, pe numele lui mai figurează o firmă cu sediul în Iaşi. Tot pe numele proaspătului membru al CSM mai este înscrisă şi o vilă în localitatea Lunca Jariştei din judeţul Buzău, despre care el nu a vorbit până acum nici în Parlament şi nici în revistele cu celebrităţi, se mai arată în articol. „Eu răspund pentru fiecare cuvânt pe care l-am declarat în Parlament. În Lunca Jariştei este casa mea. Fiica mea este măritată în Bucureşti şi eu pot să le transmit la copiii mei ceea ce am avut eu”, este explicaţia dlui Avornic.

A fost publicată motivarea sentinţei prin care poliţistul Ion Perju, învinuit de moartea lui Valeriu Boboc în noaptea protestelor din 7 spre 8 aprilie 2009 a fost achitat de justiţia moldovenească. „Ziarul de Gardă” scrie astăzi cu referire la acest document că Galina Moscalciuc, judecătoarea care a decis că fostul polițist Ion Perju nu l-a ucis pe Valeriu Boboc, îşi motivează decizia prin faptul că „actul de acuzare în privința inculpatului se bazează pe presupuneri și dubii”. Magistrata scrie în motivarea sentinţei că procurorul Vladimir Moşneaga a recurs la înscrierea în dosar a unor date false, iar majoritatea probelor au fost acumulate cu încălcări ale legislației, motiv pentru care le-a anulat. Ion Perju a declarat în instanță, mai scrie „Ziarul de Gardă”, că a fost victima unei înscenări pusă la cale de Ruslan Saachian, fost șef al Poliției Criminale, care, în campania electorală din 2009, i-ar fi cerut să-i spioneze pe liderii PLDM, partid aflat atunci în opoziţie.

„Dacă vreți să scăpați de corupție, încetați să mai dați șpagă” este îndemnul ziaristului Dorin Galben în „Timpul”. Autorul constată că în ultimul timp în Republica Moldova se duce o luptă superficială cu fenomenul corupției. „Persoanele care vin să se trateze la spitale cred că este normal să mulțumești cu bani, medicilor sau asistentelor medicale - cică pentru ajutor și grijă. Ei nu conștientizează că asta este munca lor și pentru aceasta ei primesc salariu. Și dup-aia se miră când medicii le cer bani, după ce anterior tot ei i-au obișnuit cu mulțumiri”, opinează ziaristul.

„Republică la bani mărunţi” este titlul editorialului semnat de Valentin Buda în „Evenimentul Zilei”. Ironic, autorul constată că intrarea în politică în Republica Moldova este aproape sinonimă cu înfiinţarea unui SRL, chiar dacă unul fără acte, fără ştampile, dar şi fără riscurile unui eventual faliment. „Dai un ban, un fel de capital social, iar după ce ai deschis prăvălia începi să faci încasările. Mai dai un aeroport, mai cedezi pachetul majoritar de acţiuni la o bancă şi îţi amortizezi cât ai zice „raider” efortul financiar al investiţiei iniţiale, şi tot aşa, în patru ani de mandat om politic milionar te numeşti”, conchide pe acelaşi ton ironic Valentin Buda.
XS
SM
MD
LG