Linkuri accesibilitate

2014 - la startul noului an politic


Arcadie Barbăroşie şi Nicolae Negru
Arcadie Barbăroşie şi Nicolae Negru

Punct şi de la capăt: Vasile Botnaru în dialog cu directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, și cu editorialistul Nicolae Negru.




Astăzi, în sfârșit, vom deschide sacul, pe care l-a lăsat Moș Crăciun, pe scările clădirii proaspăt renovate a Parlamentului, cu urarea „La mulți ani înainte!”, scrisă în grabă, pe un bilet cam mototolit și aninat cu un bold de stofa sacului, ca să nu fie prins în flagrant delict... Or, urarea aceasta e, cel puțin, în doi peri pentru mulți dintre parlamentari, fie că sunt ori că au fost deja la guvernare, întrucât și-ar dori acum și aici, și nu cândva, undeva… mulți ani înainte.

Biletul, pe care mi l-am imaginat, îmi amintește de bilețelul pe care și l-a prins cu boldul de cămașă un personaj din romanul „Complexul lui Portnoy” de Philip Roth, înainte de a-și pune capăt zilelor. Bilețel în care o anunța, pe această cale, pe mama lui că a căutat-o vecina, cum ar fi o scrisorică prinsă cu magnetul de ușa frigiderului.

Nu știu dacă Moș Crăciun ar fi vrut să dea ochii cu politicienii care vor decide cum are să fie acest an 2014. Cert este că, mai spre finele acestui an, îi va întreba, pe toți delaolaltă, dacă au fost perspicace și cu minte, dacă și-au curățit ghetuțele și au meritat daruri.

Așadar, cum a început anul? Aceasta este întrebarea, pe care am adresat-o invitaților mei. În studioul de la Chișinău al Europei Libere, se află directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, și editorialistul Nicolae Negru.

Europa Liberă: Practic, e prima săptămână de lucru, după sărbătorile un pic scurtate, dar oricum destul de copioase pentru o țară care…

Arcadie Barbăroșie: „…are produsul intern brut pe care îl are…”

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru
Europa Liberă: Da, care se declară săracă și necăjită. Săptămâna a demarat în trombă cu multe evenimente, cu niște fenomene latente care s-au acutizat, de exemplu, sfidarea legislației Republicii Moldova de către deputații de la Comrat. Aș vrea să discutăm tocmai despre acest eveniment sau despre acest fenomen care s-a acutizat, în ultima vreme. Întrebarea am să o pun tranșant, pentru că am interlocutori pe potrivă: într-adevăr, există riscul să se decupeze Găgăuzia sau cei care trag sforile din culise doar arată Chișinăului potențialul, o posibilă pârtie pe care ar merge în continuare, ca să zădărnicească opțiunile europene ale Republicii Moldova? Domnule Barbăroșie, dumneavoastră ce credeți?

Arcadie Barbăroșie: „Ceea ce se întâmplă astăzi în Găgăuzia nu a fost inventat de ieri-alaltăieri, ce se întâmplă aici a fost inventat, sigur că, de mult timp. De pe la sfârșitul Imperiului Sovietic, politica Kremlinului vizavi de Republica Moldova se bazează pe acea sintagmă, rotită de [Anatoli] Lukianov prin 1989- 1990, nu mai țin minte exact: „Vreți suveranitate? Veți avea trei suveranități!”… Și le avem, în fond. Un stat de facto, dar în raioanele de Est ale Republicii Moldova, ceea ce se întâmplă în sud nu este decât o continuare a acestei politici, exact este aceeași politică…”

Europa Liberă: Adică Lukianov știa de niște scenarii, nu era improvizația unui poet?

Arcadie Barbăroșie: „Nu era nici improvizația domniei sale…”

Nicolae Negru: „El era atunci președintele Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice.”

Arcadie Barbăroșie: „Da, erau politici elaborate în laboratoare bine dotate atât cu personal, cât și cu resurse. Deci fraza a fost nu a fost altceva decât chintesența acelei politici care a fost atunci foarte bine gândită și a fost aplicată, nu doar în Moldova. A fost aplicată și în Azerbaijan, Armenia, Georgia. S-a încercat aplicarea în Țările Baltice, dar se vede că acordurile tacite s-au parțial explicite între Gorbaciov și Vest au lăsat acele corăbioare în Țările Baltice să plutească spre Vest. Pe când noi încă mai suntem ancorați aici și de „piatra” Tiraspolului , dar iată că și de „pietricelele” din partea de Sud a țării.

Nu cred că există actori foarte importanți și independenți în acest joc, atât în Est, cât și la Sud și declarațiile recente ale ambasadorului rus la Chișinău confirmă lucrul acesta: atenție deosebită față de Taraclia și Comrat, de ce? Pentru că atât Transnistria, cât și Comratul și, iată, mai recent, Taraclia sunt folosite ca și instrumente de control asupra Chișinăului de către Kremlin și sunt folosite destul de eficient. Este altceva că noi nu putem să ne elaborăm și să promovăm niște politici astfel încât să contracarăm ceea ce vrea să facă Kremlinul aici, să avem o poziție mai tranșantă. Dialogul, pe care, iată, îl pornește premierul și speakerul Parlamentului trebuia pornit, ani în urmă, nu cum a făcut Voronin acolo, când a declarat: „Ce să vă bat – sau cum a zis el, acolo – ca să votați pentru mine?”

Europa Liberă: El s-a declarat și găgăuzul numărul unu…

Arcadie Barbăroșie: „Păi, mă rog, și creștinul numărul unu, și…”

Europa Liberă: Dar cât e de grav? E una o pietricică în cizmă, pe care nu știi cum să o scoți, șchiopătezi, așa, mergând, și alta este dacă, într-adevăr, s-a ajuns la o limită periculoasă, ce credeți?

Nicolae Negru: „Sunt de acord cu ce a spus domnul Barbăroșie. Autonomia găgăuză sau această regiune este încă o pârghie – mi se pare că era o pârghie de rezervă – a Moscovei care dorește, desigur, să ne țină sub poala ei, în sfera ei de influență. Transnistria era pârghie principală, a apăsat-o, de fiecare dată când avea nevoie, dar acum această pârghie nu mai funcționează, mai ales, dacă semnează și Ucraina Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, atunci această pârghie se neutralizează. Ce trebuie să facă? În cazul Ucrainei, Moscova a reușit, acum trebuie să reușească și în cazul Republicii Moldova și pune în mișcare această pârghie suplimentară. Dar să vedem cât este de puternică această pârghie și dacă această pârghie e numai la îndemâna Moscovei.

Ca să înțelegem mai bine lucrurile, să ne amintim ce a fost, de exemplu, în 1990. În 1990, și-au proclamat independența aceste trei raioane. Dar independența lor a durat un an, un an și ceva, pe urmă, cum se zice, s-a răsuflat, această flacără a independenței s-a stins de la sine și eu cred că s-a stins și de aceea că Moscova nu avea mare nevoie. Moscova își făcuse treaba și pârghia transnistreană atunci era suficient de puternică, și a rămas nefolosită.

În 1994, știm bine, a fost adoptat acest statut al autonomiei găgăuze. Găgăuzii au renunțat benevol la așa-zisa lor independență. Cum se zice, au răsuflat și ei ușurați, când li s-a luat această povară de pe capul lor, fiindcă găgăuzii raționali își dădeau seama că ei sunt folosiți într-un joc foarte periculos, ei sunt mânați, într-un fel, împinși să se confrunte cu populația băștinașă a Republicii Moldova, ei doar nu vor pleca de aici, trebuie să rămână în continuare și să trăiască, ani și ani, înainte.

Și, a propos, eu cred că găgăuzii raționali înțeleg și acum acest lucru. Și sunt voci care cheamă la calm, care cheamă la înțelegere. Dar, pe de altă parte, probabil, au fost, să zicem așa, animați, puse în funcțiune anumite elemente care până acum au dormit sau nu au fost prea active. Probabil, se dau bani pentru aceasta. Dar, ca să înțelegem mai bine potențialul găgăuzilor, să ne uităm în buget. În 2013, au primit 200 mln lei din bugetul Republicii Moldova. Ca să supraviețuiască, ei ar trebui să găsească de undeva aceste minimum 200 mln de lei, evident.

Le va da Moscova? După cum înțelegem noi, le-a promis ceva domnul [Farit] Muhametșin. Nu a făcut domnul Muhametșin aceasta din capul lui. Lucrurile vor depinde, desigur, și de ceea ce face Chișinăul, vor depinde și de ceea ce face Moscova. Din păcate, Serviciul nostru de Informații și Securitate nu a putut să contracareze această acțiuni diversionistă a Moscovei, trebuie să recunoaștem.

Pe de altă parte, Chișinăul a dat dovadă de o anumită pasivitate, de o supărare care nu poate servi drept soluție, nu se dialoga. Un punct, să zicem, care incita spiritele este că Republica Moldova, Chișinăul, mai bine zis, nu respectă această autonomie a găgăuzilor, pe care a adoptat-o Parlamentul Republicii Moldova. Păi, nimeni nu polemizează, nimeni nu merge acolo să le spună găgăuzilor: „Oameni buni, nu e chiar așa, uite, respectăm aici, poate aici avem opinii divergente”.

Lucrurile acestea trebuie făcute și, dacă s-a pornit pe această cale, bine că s-a pornit, cam târziu, dar, vorba aceea, mai bine mai târziu decât niciodată, eu cred că există posibilitatea să fie stins acest conflict, fiindcă numai niște oameni iraționali… Dar găgăuzii nu sunt, ei sunt pasionali, să zicem așa, dar nu sunt iraționali, măcar și de aceea că, în 1994, au acceptat această ofertă de autonomie. Și eu cred că, dacă se va negocia cu forțele raționale de acolo – nu cu [Ivan] Burgudji, nu cu [Leonid] Dobrov, dar sunt politicieni acolo cu care se poate discuta – ei cred că se poate ajunge la un numitor comun.”

Europa Liberă: Cineva mi-a sugerat o asemenea comparație: chipurile, Comratul este conștient că nu are cum să sară din barcă, dar s-a sculat în picioare, mai dă din mâini, dezechilibrează barca, astfel încât căpitanul să observe acest personaj și să negocieze faptul că să se calmeze, ca să nu răstoarne barca. Este o metaforă valabilă?

Nicolae Negru: „Este valabilă. Pe de altă parte, cât va gesticula?! Și cât va sări el în barca aceasta?! Uneori trebuie omul lăsat. De aceea, eu zic că nu cu Burgudji trebuie de vorbit, nu cu Dobrov, ei lasă să sară în barcă, până la urmă, vor obosi sau vor cădea ei înșiși în apă. Dar să salvăm barca, fiindcă eu cred că găgăuzii înțeleg că nu poate o parte a bărcii să meargă într-o parte și altă parte să meargă în altă parte – va trebui să tăiem barca aceasta undeva, într-un colțișor, fiindcă aceasta ocupă ei, un colțișor și atunci am vedea cum vor pluti ei.”

Arcadie Barbăroșie: „Aveți dreptate aici, sigur că. Totuși, încă o dată, aș vrea să stărui asupra lucrului care s-a declarat deja aici, s-a vorbit. Chișinăul a întârziat mult, începând din 1994, de fapt, imediat după ce a fost adoptată Legea privind statutul special al autonomiei găgăuze, Chișinăul a uitat… Comratul își adopta așa-numita legislație internă, regulamentele lor interne care primo: contraveneau, multe din ele, contraziceau Constituția Republicii Moldova, contraziceau chiar Legea privind statutul special…”

Europa Liberă: Ulojenia lor.

Arcadie Barbăroșie:Ulojenia lor. Chișinăul nu reacționează. Nu se poate așa. Trebuie să existe un mecanism, în primul rând, pentru a aproxima această legislație, a o coordona. Doi: „Băi băieți, eu înțeleg că nu există capacitate suficientă la Comrat. Haideți să ajutăm. Dacă i-am lăsat în corabia noastră mare, ca să zic așa, haideți să lucrăm împreună”. Au existat pretenții raționale, pretenții argumentate sau pretenții umflate și inventate? Haideți să vede, să negociem, sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Trebuie negociat, trebuie dialogat, trebuie vorbit.”

Europa Liberă: Mecanismul partinic de reprezentare a găgăuzilor în Parlament a fost suficient de asimilativ al acestor voci?

Arcadie Barbăroșie: „Eu nu sunt părtașul reprezentativității etnice. Regiunea a fost destul de bine reprezentată în Parlament, prin diferite partide. Pentru că diferite partide înțelegeau că acele 2-3%, maxim 4%, cât pot fi obținute în Găgăuzia, adesea ar putea fi suficiente ca fie să treacă în Parlament, fie să câștige alegerile. Și, dacă vă uitați, și pe lista Partidului Comuniștilor au fost suficienți reprezentanți din regiunea respectivă.”

Nicolae Negru: „…a democraților, a liberal-democraților…”

Arcadie Barbăroșie: „Da, pe lista democraților, a liberal-democraților. Este altceva că metodele, prin care persoana respectivă a nimerit pe liste, nu sunt din cele mai…”

Europa Liberă: De ce vă întreb? Atunci să își asume responsabilitatea partidele, în primul rând, pentru că ele îl au pe ditamai [Alexandru] Stoianoglo, iarăși comuniștii, în 8 ani de zile, au avut timp suficient ca, într-adevăr, să devină Voronin găgăuzul numărul unu și să înțeleagă sufletul lor.

Arcadie Barbăroșie: „Vedeți dumneavoastră, același Stoianoglo nu reprezintă teritoriul. El a fost, el reprezintă partidul, în primul rând. Că incidental este din regiunea respectivă este altceva. Dumneavoastră vreți să venim la schimbarea sistemului electoral, ca să discutăm în ce măsură deputații reprezintă teritoriul respectiv în Parlament? Nu știu dacă partidele își pot asuma responsabilitatea. Uitați-vă ce s-a întâmplat recent cu sistemul uninominal din Găgăuzia. Au intrat în Adunarea lor Populară din circumscripții uninominale și, la un moment dat…”

Nicolae Negru: „…independenți…”

Arcadie Barbăroșie: „…independenți… la un moment dat, toți…”

Europa Liberă: … s-au „înflăcărat”.

Arcadie Barbăroșie: „…au aderat la valorile unui partid, la o ideologie. În ce măsură partidul respectiv este responsabil de deciziile care au fost luate în Adunarea lor Populară? Eu mă îndoiesc pentru că ceea ce s-a întâmplat, de fapt, cu Adunarea Populară din Găgăuzia ne demonstrează ce s-ar putea întâmpla, dacă modificăm sistemul electoral de la Chișinău. Adică deputații au fost convinși să adere la un partid, au aderat, care au fost argumentele eu nu am văzut, nu știu, dar pot doar ghici, presupune. După care au venit argumente mai „sănătoase” din alte părți…”

Europa Liberă: …mai convingătoare…

Arcadie Barbăroșie: „….mai convingătoare și membrii Adunării Parlamentare au votat pentru un referendum, nelăsându-se convinși de partidul respectiv că, iată, nu este bine și sănătos să organizeze un referendum în Găgăuzia.”

Nicolae Negru: „Bine, acolo e și concurența internă, să spunem așa, se apropie alegerile bașcanului și fiecare concurent încearcă să ocupe o poziție favorabilă în ochii electoratului. Și lor li se pare că electoratul găgăuz preferă pe cei care își întorc fața spre Est, nu spre Vest. Altă problemă e că, din păcate, nici centrul, nici Chișinăul nu este unit în această chestiune găgăuză, să îi spunem așa. Ați văzut ce declară unele partide, că sprijină acest referendum. Unii chiar merg acolo să organizeze un miting în sprijinul referendumului. Am impresia că și aici, la Chișinău, unii încearcă să obțină indulgența Moscovei sau să obțină, să zicem, o ștampilă că, uite, el reprezintă adevărata forță pro-euroasiatică și nu altcineva.”

Arcadie Barbăroșie: „Indulgență sau să realizeze liniile bugetare.”

Nicolae Negru: „Da, liniile bugetare, evident.”

Arcadie Barbăroșie: „Din grantul respectiv.”

Nicolae Negru: „Această concurență, desigur că, nu poate să facă bine Republicii Moldova. Eu cred că e normal, în orice stat este normal ca forțele politice să ajungă la un consens în chestiuni de interes național. Iată că la noi lucrul acesta, din păcate, nu se întâmplă. Chiar dacă una din forțele politice, o numim Partidul Comuniștilor, cu câțiva ani în urmă, zicea că, fără Uniunea Europeană, nu putem respira, acuma, iată, respiră.”

Arcadie Barbăroșie: „Dar respiră greu, respiră greu…”

Nicolae Negru: „Eu cred că, chiar dacă lucrurile vor evolua spre referendum, chiar dacă nu se va putea opri această mașinărie, iarăși nu trebuie să dramatizăm. Bine, va fi un referendum, ei și ce? Acest referendum nu decide nimic. E și acesta un atu, Chișinăul să le spună găgăuzilor. Să meargă acolo și să le zică: „Oameni buni, dacă vreți să vă plimbați, să ieșiți acolo, să mai cheltuiți niște bani, dacă nu aveți ce face cu 1 mln și 400 mii de lei, poftim, faceți lucrul acesta, dar trebuie să înțelegeți că barca nu poate fi tăiată…”

Europa Liberă: … și va avea valoarea unui sondaj de opinie.

Nicolae Negru: „Și va avea valoarea unui sondaj de opinie. Dar acest sondaj de opinie îl putem face cu [mijloace] mult mai puține, iată, Institutul de Politici Publice poate să organizeze un sondaj…”

Arcadie Barbăroșie: „Cu banii aceștia facem 10 sondaje. Aici sunt de acord cu domnul Negru pentru că Chișinăul, de fapt, nu prea are opțiuni aici. Nu cred că este o opțiune să bage forța și să țină oamenii în casă cu forța sau să aresteze Adunarea Populară a Găgăuziei, sau să aresteze liderii. Lucrul acesta nu arată bine în Vest, în special. În Est, cum a demonstrat și legislația recentă, adoptată de Ucraina, în Est asemenea lucruri, probabil, sunt nu doar tolerate, dar și salutate. Dacă se organizează acest referendum, într-adevăr, trebuie foarte clar de înțeles că el nu are forță alta decât morală și, eventual, politică. Ar exista un argument pentru bașcan, pentru liderii găgăuzi să zică: „Domnule, noi vrem încolo, haideți să vă gândiți și voi.”

Nicolae Negru: „Păi, duceți-vă, duceți-vă…”

Arcadie Barbăroșie: „Noi trebuie împreună cumva.”

Nicolae Negru: „Aceasta e problema.”

Arcadie Barbăroșie: „Eu cred că, și aici vreau, încă o dată, să îl susțin pe domnul Negru, orice om rațional, fie de etnie găgăuză sau negăgăuză, când se uită pe hartă, vede că o formațiune din 4 componente care nu sunt închegate teritorial, sunt separate teritorial, nu poate exista independent, nemaivorbind de factori economici, același transfer de la buget etc.”

Nicolae Negru: „Nu, eu aș merge până la aceea: dacă vreți, poftim, existați, aveți cale ferată, aveți aeroport internațional, aveți bancă, ce aveți?”

Europa Liberă: … O bucățică de vamă…

Nicolae Negru: „… o bucățică de vamă. E ridicol, desigur, dar acest ridicol trebuie arătat oamenilor. Și, atunci când unele forțe politice la noi se inflamează prea mult, eu cred că iarăși e o exagerare, e o rupere de realitate.”

Europa Liberă: Eu le-aș recomanda, în general, euroasiatiștilor acum să citească primul volum din serialul pe care îl inițiază [Boris] Akunin, cunoscutul scriitor rus, care a scos o carte excelentă despre istoria Rusiei, polemizează cu sursele atestate în istoriografie și, chiar din primul volum, dânsul vrea să demonstreze că Rusia este țară europeană, este parte a Europei.

Nicolae Negru: „Dar eu le-aș recomanda să citească un articol al lui Andrei Koncealovski despre ce este Rusia în timpul de față.”

Europa Liberă: Sau.

Nicolae Negru: „Adică sau, sau. Desigur, nu strică mai mult. Lasă să citească pe ambele.”

Europa Liberă: Akunin e cam voluminos. Eu vreau să trec la următoarea temă, pe care nu putem să o scoatem din caseta săptămânii. Această bâlbă sau farsă, cum au spus unii, în care a degenerat tragedia scoaterii câtorva posturi din grila de bază a cabliștilor. Autoritățile au dat din umeri, ca și cum nu au nimic, nici gura nu pute a usturoi, și nici nu au mâncat răcituri de Crăciun. Ce a fost aceasta, domnule Negru?

Nicolae Negru: „M-am întrebat și eu, într-un articol: ce a fost, de fapt? Nu prea se înțelege. Unii vorbesc de o conspirație. Dacă, mergem pe această linie a conspirației, ne duce într-o direcție foarte interesantă. Declarația „Jurnal TV” privitor la intențiile de scoatere sau intențiile de eliminare din câmpul mediatic a acestui post au apărut înainte de a dispărea „Jurnalul” de pe unele ecrane, a apărut în legătură cu un proiect de decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Acest proiect de decizie nu știu cum putea să sugereze că cineva trebuie scos de pe ecrane. Interesant că partidele de guvernământ, și Partidul Liberal Democrat, și Partidul Democrat, și Partidul Liberal Reformator au condamnat această acțiune, au sărit toate partidele în apărarea mass-mediei.

Cine a făcut acest lucru reprobabil, să spunem așa? Unii zic că a făcut-o bine cunoscutul de acum domnul Plahotniuc, fiindcă este criticat la acest post. Cum a făcut el acest lucru? Hai să ne întrebăm. A vorbit cu președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, e posibil așa ceva? A dat această indicație președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului să fie scoase posturile respective? De altfel, unul din posturi a fost scos chiar înainte de Anul Nou din ofertele unor cabliști. Bine, dacă nu președintele CCA, înseamnă că domnul Plahotniuc are o anumită influență, de exemplu, asupra „SUN TV”, asupra domnului John Maximciuc, este cetățean american, dacă nu mă înșel eu.

Lucrurile acestea, eu cred că, pot fi, până la urmă, descoperite, dacă au existat ele. Ce face SIS-ul, în cazul de față? De ce nu se implică SIS-ul? Fiindcă e vorba de statul de drept. E vorba de democrație, e vorba de pluralism, se subminează Republica Moldova, prin asemenea acțiuni. De ce nu s-a autosesizat domnul [Corneliu] Gurin, Procuratura Generală? Ce s-a întâmplat, de fapt? Eu, de exemplu, dacă mergem mai departe, pe linia aceasta a conspirației, de ce să nu presupunem că cineva a vrut să submineze sau să compromită parcursul european al Republicii Moldova, poate această semnare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?”

Europa Liberă: Dar, până la urmă, a ieșit bine, toată lumea a reacționat prompt, a reparat.

Nicolae Negru: „Da, dar, a propos, o declarație a unui operator de cablu, spune că: „Oameni buni, dar, de fapt, s-au mai întâmplat cazuri că au…”

Europa Liberă: …e o chestiune tehnică.

Nicolae Negru: „Da, e o chestiune comercială. Un post a și vorbit că ei nu au fost scoși din motive politice. Într-adevăr, există anumite chestiuni comerciale, așa e la început de an. Poate a fost o chestiune comercială și s-a inflamat toată lumea. E adevărat că ceva nu este bine, chiar dacă este o chestiune comercială, nu trebuie să dispară un post sau alt post din grila de programe, dar Procuratura Generală, SIS-ul, alte instituții de stat trebuie să reacționeze. Eu cred că această ședință extraordinară a Parlamentului nu prea are rostul, fiindcă PCRM-ul nu este formațiunea care poate să arunce cu pietre în privința aceasta, că știm ce a fost pe timpul guvernării comuniste, câtă libertate a presei a fost. Cred că instituțiile pe care le-am numit trebuie să se implice și trebuie să comunice opinie publice ce a fost, de fapt.”

Europa Liberă: Autoritățile, sigur că, vor vrea să bage gunoiul sub preș, dar faptul că Republica Moldova, autoritățile s-au ales cu o declarație a Ambasadei americane și cu o declarație foarte dură a lui [Pirkka] Tapiola, cred că nu dă bine la dosarul anului 2014 care abia a început. Domnule Barbăroșie, ce credeți?

Arcadie Barbăroșie: „Nu dă bine defel. Pentru că de ce nu are nevoie Chișinăul acum – de scandaluri. Și așa guvernarea nu prea este curată la față, ca să zic așa.”

Europa Liberă: Și Pădurea Domnească, și tot ce vrei.

Arcadie Barbăroșie: „Da. Și tot ce vreți este. Și acum, în puținul timp cât a mai rămas, până la următoarele alegeri, guvernarea trebuie să facă tot posibilul, dacă vrea să mai continue să guverneze, să își repare imaginea. Mai mult ca atât, nu doar să își repare imaginea, să convingă electoratul să revină în segmentul acesta, pentru că 30% din indeciși…”

Nicolae Negru: „… mare procentaj.”

Arcadie Barbăroșie: „…mare procent, e foarte mare, lumea este decepționată. Deci guvernarea, dacă a făcut-o, sau dacă o componentă a guvernării, sau un reprezentant al unei componente a guvernării, dacă a făcut lucrul acesta, a fost foarte prost inspirat. Lucrul acesta arată foarte prost în Vest, în Bruxelles, în special, în perioada aceasta, când, iată, se negociază agenda de asociere. Foarte prost arată, când Bruxellesul face tot posibilul, ca să ne dea regim fără vize, ca să semneze, până prin septembrie, sfârșitul lui septembrie, să semneze Acordul de Asociere, eforturi mari.

Am discutat relativ recent cu Dirk Schuebel, sunt, haideți să vorbim pe șleau, sunt membri ai Uniunii Europene care nu sunt prea entuziasmați să semneze, în special, dacă ținem cont și de presiunea Moscovei, nu doar asupra Chișinăului pentru că Moscova lucrează în multe direcții. Și în aceeași Germanie, Franța uitați-vă la volumul comerțului cu Rusia și veți vedea unde sunt interesele Germaniei și Franței, nu la Chișinău, evident. Deci ceea ce se face la Bruxelles se face, într-adevăr, în numele valorilor europene și pentru a ajuta acest popor să își recapete parcursul firesc, european.

Zic, încă o dată, guvernarea nu este interesată și ce s-a făcut s-a făcut prost. Parlamentul nu știu dacă va rezolva multe, există lacune în legislație, într-o zi, două nu se descurcă el, dar trebuie să fie investigat cazul, ce s-a întâmplat. O remarcă cu SIS-ul, SIS-ul nu poate, SIS-ul prin lege nu are dreptul să se bage acolo, el nu are dreptul să aibă oamenii săi în ministere.”

Nicolae Negru: „Nici nu e vorba să se bage acolo. Dar, dacă e vorba de o conspirație, de exemplu? Ai spus-o și tu că e o chestie care ține de viitorul Republicii Moldova, de siguranța Republicii Moldova.”

Arcadie Barbăroșie: „Da, sigur, eu sunt de acord aici, absolut de acord.”

Europa Liberă: Nicolae, dumneata sugerezi să fie calificat nu ca o găinărie tehnică, dar ca o sursă potențială…

Nicolae Negru: „…da, ca sursă de compromitere a Republicii Moldova, aceasta este. Se pune pe cântar, în cazul de față, Acordul de Asociere…”

Europa Liberă: Și atunci să se ocupe Mihai Balan de aceasta, da.

Nicolae Negru: „Da, să se ocupe și el de aceasta.”

Arcadie Barbăroșie: „Și Mihai Balan. Și cred că, cum ați spus dumneavoastră…”

Europa Liberă: Adică Nicolae Timofti, în primul rând?

Arcadie Barbăroșie: „Într-adevăr, pentru că sunt întrebări. Sunt întrebări multe: de ce s-a întâmplat concomitent la mulți cabliști? Câți operatori de cablu au scos?”

Nicolae Negru: „Avem 120 de operatori de cablu. Au scos 10 operatori de cablu care acoperă aici, în Chișinău.”

Arcadie Barbăroșie: „Eu nu am suferit, la Ialoveni, că stau la Ialoveni…”

Nicolae Negru: „Păi nu, eu zic, într-adevăr, să vedem ce a fost. Poate că nu a fost chiar o dramă tare mare, adică poate că a fost, într-adevăr, o chestie comercială sau o chestie tehnică, cum spune, de exemplu, Partidul Democrat…”

Arcadie Barbăroșie: „…dar care a fost umflată, în mod artificial… Dacă a fost umflată artificial, atunci haideți, băieți, să fim serioși.”

Nicolae Negru: „Bine, dar să vedem ce a fost în realitate.”

Europa Liberă: Aceasta este.

Nicolae Negru: „De aceea eu și propun. Mie mi se pare, într-adevăr, dacă noi tot timpul ne referim că persoana respectivă e de vină, e o persoană diabolică și puțin inteligentă, atunci declarațiile de iubire față de patrie, toate declarațiile față de cursul pro-european sunt vorbe goale. Și trebuie, odată și odată, să scoatem, vorba ceea, la lumină, trebuie, odată și odată, să punem punct în activitatea acestui personaj, dacă, într-adevăr, el este implicat.”

Europa Liberă: Așteptăm un „13-13-13”, ca să constatăm că glontele a trecut pe lângă ureche. Sperăm că nu vom mai avea asemenea prilejuri. Din păcate, vor fi altele, poate mai grave, poate mai puțin grave. Dar săptămâna, care a trecut, arată cu precădere că autoritățile, guvernul de la Chișinău se mișcă printr-o ploaie de meteoriți, așa, ca în SF-uri, că întotdeauna mă miră cum navigatorii aceștia atât de dibace se mișcă printre asteroizi. Și guvernul Leancă cam așa are parcursul acesta european să îl facă. Noi vom fi cu ochii pe ei, că de aceea ne e meseria de jurnalist. Mulțumim.
XS
SM
MD
LG