În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a discutat cu Vasile Botnaru despre noi linii de demarcație pe continentul european.
Gheorghe Cojocaru: „În acest an, în care se va consemna un centenar de la izbucnirea Marelui Război sau Primului Război Mondial, marea bătălie geopolitică care împarte din nou Vestul și Estul bătrânului continent va rămâne bătălia pentru Ucraina care, la 1914, nici nu exista ca entitate de stat, teritoriul ei actual fiind împărțit între Imperiul Rus și cel Habsburgic.
Să amintim că, la sfârșitul anului trecut, după ce președintele Victor Ianukovici a suspendat procesul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, cerând includerea Federației Ruse ca a treia parte la negocierile cu Bruxellesul, președintele rus Vladimir Putin a marcat puternic pe frontul ucrainean, oferind Kievului 15 miliarde de dolari drept sprijin financiar și un preț redus simțitor la gazele livrate de Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dacă tot alăturați consemnarea a 100 de ani de la izbucnirea primului război mondial și „războiul” câștigat de Putin, deocamdată, cel puțin, ar fi să ne întrebăm, așa cum se întreabă toată lumea, care este reacția Occidentului la această mișcare a Moscovei?
Gheorghe Cojocaru: „Se pare că Occidentul a fost surprins și de ultimele reacții ale lui Victor Ianukovici, și de modul în care a reacționat Rusia la problemele cu care se confruntă Ucraina, încât nu se grăbește să formuleze un răspuns punctual la toate aceste evoluții. Dar, ceea ce este important, după cum declară responsabilii din cadrul Comisiei Europene, Uniunea Europeană își păstrează ușile deschise pentru asocierea Ucrainei, tot așa după cum și președintele Ianukovici declară că nu intenționează să abandoneze calea integrării europene și că nici nu va adera la Uniunea Vamală eurasiatică.”
Europa Liberă: Un jurnalist democrat de referință din Moscova, care este Alexei Venediktov, spunea deunăzi la radioul pe care îl conduce că Putin procedează onest și cumpără Ucraina, spre deosebire de alte dăți și alte situații, când amenința partenerul sau adversarul. Această injecție masivă de bani în economia ucraineană din partea Rusiei schimbă situația, în sensul în care Victor Ianukovici va putea invoca acest sprijin al Moscovei la eventualele negocieri cu partenerii occidentali, pe care i-a și anunțat că vrea să renegocieze condițiile de aderare, de integrare în Uniunea Europeană. Vrea oare Ianukovici să ridice mizele acestui joc?
Gheorghe Cojocaru: „Mai mulți observatori atenți ai evoluțiilor raporturilor Ucrainei cu Uniunea Europeană nu exclud că unii actori europeni
O prea mare dependență financiară a Ucrainei de Rusia o va vulnerabiliza și mai mult în fața marelui său vecin din Est.”...
Europa Liberă: Recent, mai mulți intelectuali din diverse țări au lansat un apel către marile puteri ale lumii, îndemnându-le să propună Ucrainei un fel de Plan Marshall, tot așa cum, după cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite, se știe, au investit în țărilor europene, ruinate de război, ajutându-le să se refacă. Va fi auzit oare acest apel, ca Ucraina să fie, într-adevăr, trasă de partea Occidentului?
Gheorghe Cojocaru: „Iată că intelectualii, solidari cu Ucraina proeuropeană, au identificat o posibilă soluție la complicata chestiune ucraineană, dar problema care se pune este dacă și oamenii politici occidentali, și marii finanțatori ar fi dispuși să procedeze în consecință.
Mai rămâne de văzut și dacă și autoritățile de la Kiev, nu numai opoziția, își doresc în realitate ca Ucraina să se alăture marii comunități europene. În orice caz, un nou „Plan Marshall” ar putea fi un colac de salvare nu numai pentru Ucraina, ci și pentru alte state, între care și Republica Moldova, deși condițiile actuale nu sunt cele mai propice pentru demararea unor asemenea proiecte de anvergură. Condițiile pentru lansarea inițiativei Marshall nu au fost cele mai bune nici în anii imediat postbelici și, cu toate acestea, Planul a devenit o mare poveste de succes.”
