În 1964, Isaac Asimov, un clasic al literaturii science-fiction, a participat la Expoziția Mondială de la NewYork și s-a întrebat cum va arăta viața cotidiană peste 50 de ani, adică în 2014. Eseul rezultat, „În vizită la Expoziția Mondială din 2014”, a anticipat corect multe lucruri: filme în 3D, ustensile de gospodărie fără cablu, vehicule fără șoferi și ecrane care-ți permit să faci videoconvorbiri, să citești cărți sau să studiezi documente.
Alte previziuni încă nu s-au realizat. Asimov a prezis de exemplu că în 2014 majoritatea pământenilor vor trăi sub pământ sau sub apă ca să facă loc culturilor agricole. Și-a imaginat roboți care au grijă de grădini și mașini care zboară pe deasupra șoselelor, în loc să gonească pe asfalt.
Dr. Ian Pearson este un inginer și futurologist britanic. Acum, când se împlinesc 50 de ani de la previziunile lui Asimov, corespondenta Europei Libere Daily Sindelar l-a rugat pe Ian Pearson să facă propriile prognoze pentru 2064.
Spațiu locativ
„O soluție aflată deja în vedere este să ridicăm construcții foarte, foarte înalte, poate cu înălțimea de mai mulți kilometri. Deocamdată nu le putem construi pentru că nu există materialele necesare, dar prin 2050-2060 o să avem multe materiale pe bază de carbon, care vor fi foarte ieftine și foarte puternice”, a spus Pearson.
Aparate
Asimov anticipa că în 2014 gospodinele aproape că se vor plictisi în bucătărie, pentru că ustensilele automate vor face totul. În contextul real al anului 2014, aparatele-minune au ajuns să fie asociate însă mai degrabă cu comunicațiile decât cu gătitul. Iar Pearson spune că în timp ele vor deveni tot mai minuscule, un fel de bijuterii. De exemplu că îți va ajunge un cercel ca să stochezi toată informația și funcțiile comunicative de care ai nevoie.
„De fapt orice bijuterie va putea înlocui toate aparatele IT din prezent. Displayul va acționat din lentilele de contact active sau în vizorul tău video. Vei fi capabil să scrii sau să-ți folosești degetele în 3D. Nu vei mai avea nevoie de aparate pe care să le porți în geantă”, spune Pearson.
Viitorul, așa cum obișnuia să arate
Prin 1899, mai mulți artiști francezi își imaginau cum avea să arate lumea în secolul 21. Lucrări ca acelea ale lui Jean-Marc Cote și ale altora ca el au fost făcute inițial pentru Expoziția Unversală de la Paris, iar mai tîrziu reproduse pe cartoane incluse în pachetele de țigări și în cutiile cu trabucuri. Desenele, descrise de autorii lor ca avînd o viziune utopică, descriau între altele frizerii mecanizate, poștași zburători, sau scufundări pentru a vîna... pescărușii de deasupra apei.
Robotica
Asimov, autorul cărții Eu, robot, vedea în robotică perspective, dar și pericole. El a fost primul care a avertizat asupra dilemei etice a dotării roboților cu inteligență sau a folosirii lor împotriva altor oameni sau altor roboți.
Pearson crede că robotica este unul din domeniile care au trecut deja prin progrese remarcabile datorită perfecționării inteligenței artificiale și a materialelor folosite pentru membrele roboților. El mai spune că robotul viitorului va fi foarte sofisticat, total diferit de mașinile metalice văzute în filmele futuristice.
„Nu o să fie încâlcituri de cabluri și rotițe, robotul va fi construit cu geluri polimerice atașate unui schelet de plastic. Va fi mai asemănător ființei umane decât ce vedem acum în filmele sci-fi. Va fi dotat cu computere puternice conectate prin Cloud, nu fizic pe corpul lui. Chiar și ideea că robotul este „deștept” este învechită. Robotul va fi doar o „față”, o „vitrină” pentru inteligență care există în altă parte, în rețea. Cred că vom avea niște anrdoizi foarte sofisticați și alte tipuri de roboți prin anul 2064”, a spus Pearson.
Energie
Asimov a exagerat când a anticipat că în 2014 vom produce măcar în formă experimentală energie pe baza fuziunii nucleare sau că mari suprafețe de deșert din Arizona, Israel sau Kazahstan vor fi ocupate de centrale solare. Dar în 2064, spune Pearson, ambele tehnologii vor fi principale surse de energie.
„Sunt șanse ca în 2064 să avem deja reactori de fuziune nucleară care vor produce energie foarte ieftină. Este un vis utopic pe care l-am așteptat cu toții. Iar odată ce vom depăși barierele tehnologice actuale, producerea de energie solară va fi mai ieftină decât extragerea petrolului.”, a spus Pearson.
Transporturi
Asimov precizea că una din marile atracții la Expo 2014 vor fi „cursele pe mașini mici, robotizate” care vor zbura cam la un metru deasupra pământului „cursiv, evitându-se reciproc în mod automat”. Pearson suspină când Europa Liberă îl întreabă despre asta, spunând că mașinile zburătoare sunt mereu prima întrebare pusă futurologilor. El cred că în 2064 oamenii vor folosi mașini electronice, dar ele vor merge ca și acum, la sol.
„Chiar că nu văd motivul să zburăm cu toții împrejur. Nu avem nevoie de asta. Odată ce vom începe însă să mergem în mașini conduse electronic, acestea vor fi capabile să se evite reciproc, poate cu precizie milimetrică. Iar dacă vom reuși să facem mașini tubulare, cu destul spațiu pentru pasageri, vom avea în viitor straturi de mașini și vom putea conduce pe străzi de 75 de ori mai multe mașini decât în prezent”.
Arta războiului
Asimov nu a discutat în eseurile sale viitorul războiului, notând că „Dacă izbucnește un război termo-nuclear, nu va mai avea rost să vorbim despre viitor”. Pearson se declară de acord, spunând că nu exclude posibilitatea unui război în Orientul Mijlociu sau Asia sau a unui conflict civil între ideologii de stânga și de dreapta din Occident.
„Cred că va fi teribil. Deja deținem tehnologii destul dure în domeniul militar. Armele chimice sunt rele, la fel ca armele nucleare și biologice, iar mai nou ne jucăm și cu nanotehnologia care este capabilă de lucruri și mai rele. Cred că războaiele viitorului nu vor fi plăcute pentru nimeni”.
Divertisment
Asimov credea că în 2014 oamenii vor sta trei ore la coadă la bilete pentru filme 3D și nu a anticipat așa-numitul ”home theater”, cinematograful ”din sufragerie”.
Pearson crede că până în 2064 nu se vor schimba prea mult formele tradiționale de divertisment: filme, concerte, piese de teatru. Dar unele schimbări se vor produce:
„Vă garantez că în 2064 vom viziona filme, vom asculta muzică și și vom merge la teatru. Dar mijloacele de redare a artei vor evolua. În 2064 când te vei gândi la un cântec va începe să-ți sune în cap. Nici nu vei ști cum se întâmplă asta din punct de vedere tehnic, nici nu o să-ți pese, dar așa va fi! O formă nouă de divertisment în 2064 va fi că ne vom putea lega visele de visele altora. Deja facem asta într-un fel cu tehnologia recunoașterii gândurilor. În 2064 ea va fi învechită. Vei putea alege despre ce vrei să visezi, îți vei aduce imaginile în ochi, în minte, cu sunete și poate te vei putea chiar contecta la ce visează altcineva.”
Criza existențială
Asimov a prevăzut corect că psihologia va fi una din specialitățile medicale de frunte în 2014 și că într-o lume tot mai automatizată omenirea va suferi de plictis cronic.
Dimpotrivă, Pearson crede că automatizarea va elibera până la urmă oamenii de toate muncile plicticoase și monotone, eliberându-i în scopul creației. Dar Pearson este convins că oamenii tot vor găsi motive să se plângă.
„Nu riscăm deloc afirmând că viitorul muncii este munca interpersonală în care interacționezi direct cu alții. Asta nu este plicticos, este ceva ce ne place. Cât despre viitorul crizelor existențiale, întotdeauna se vor găsi oameni gata să găsească motive de tristețe. Cred că unul din motivele de frustrare în viitor, cu toate sursele minunate de divertismente și creație facilitate de noile tehnologii, va fi că nu ne bucurăm destul de viață, că nu alegem corect. Cred că deja oamenii suferă de stresul alegerii”.
Nemurire
Asimov a enumerat corect explozia populației printre problemele cele mai presante ale viitorului, anticipând că oamenii vor trăi tot mai mult grație avansurilor tehnologice.
Ceea ce nu a prevăzut Asimov a fost... viața eternă sau ceea ce Pearson numește „nemurirea electronică”, adică posibilitatea ca trupul cuiva să cedeze, dar mintea lui să continue să trăiască fie prin „reîncarnare” într-un corp artificial, fie ca parte dintr-un sistem vast de computere.
„Prin 2050 vom ajunge în faza unde cam 90% din gândire va avea loc în afara creierului. Prin 2060 dacă te va călca un camion cariera ta nu va fi pusă prea mult în pericol. Simplul fapt că te-a omorât nu e mare lucru, pentru că mintea ta va funcționa mai departe în rețea. Cumperi un android de la cel mai apropiat magazin de androizi, încarci mintea și mergi înainte, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Iar asta îți dă un fel de imortalitate electronică. Vei putea face mai multe copii după tine însuți. Vor putea exista mai multe copii ale minții tale pe rețea, ca și în capul tău. Odată ce vom ajunge la un nivel de opțiuni așa de avansat, tot viitorul omenirii se va schimba”.
