Linkuri accesibilitate

Problema unirii României cu R. Moldova (Cotidianul)


Oportunitatea numită Uniunea Europeană trebuie folosită inteligent, în folosul apropierii depline între cele două state (Adevărul).


Doua comentarii preiau si discuta, la inceput de an, noua referire a presedintelui Traian Basescu la relatia dintre România si Republica Moldova. Intr-o declaratie facuta chiar in noaptea dintre ani, liderul român si-a dorit ca 2014 sa fie „anul în care să afirmăm deschis că Moldova este pământ românesc și că nu s-a născut odată cu Pactul Ribbentrop-Molotov”. „Această țară are o istorie, o cultură, o limbă, care toate sunt legate de România și de poporul român”, a spus presedintele Romaniei, preluat de intreaga presa de la Bucuresti.

In Adevarul, profesorul Radu Carp explica mai intai de ce se considera indreptatit sa formuleze o opinie in ceea ce priveste proiectul unionist si sansele lui: este casatorit cu o basarabeanca, cunoaste in amanunt istoria tarii de peste Prut, ca si mediul ei cultural actual, stie Chisinaul mai bine decat multi locuitori ai lui si se simte la fel de acasa in amandoua tarile. Radu Carp crede ca nici românii, nici moldovenii nu au fost de fapt intrebati daca vor sa se uneasca. El reaminteste ca marea unire din 1918 s-a facut la vointa poporului, politicienii nu au facut decat sa consfinteasca vointa populara. Astazi, cand obligatia de a nu modifica granitele decat cu acordul popoarelor implicate este consfintita si legal, prin acordurile de la Helsinki, tendinta este de a lasa in seama politicienilor asemenea decizii. Este gresit, insista profesorul Radu Carp. Problema trebuie cu adevarat dezbatuta, pe ambele maluri ale Prutului. Romania trebuie sa aiba un proiect strategic legat de Moldova, care sa clarifice daca vrea alaturi un stat independent, european, puternic sau doreste o reunificare. Iar acest plan, orice ar prevedea el, ar trebui sa-si propuna un orizont de realizare nu mai mic de 15 ani.
În acelasi timp, „cele două ţări nu pot avea un viitor decât împreună. Ele sunt legate sute de ani de acum încolo, datorită limbii, religiei, tradiţiilor care sunt comune şi datorită aşezării geografice. Oportunitatea numită Uniunea Europeană trebuie folosită inteligent, în folosul apropierii depline între cele două state, utilizând la maxim toate avantajele prezente şi viitoare” , spune Radu Carp in ziarul Adevarul.

Un articol semnat de scriitorul Gheorghe Grigurcu in publicatia on-line Cotidianul constata ca problema unirii României cu Republica Moldova a fost dusa in derizoriu si spre pozitii egoiste in primul rand de oamenii politici, dar si de intelighentia basarabeana, care, ca si politicienii de acolo, ar fi preocupata numai sa-si conserve pozitiile intr-un stat mic, fara sa se complice intrand in concurenta pe o „piata” mult mai mare cum ar fi o Românie in granitele dinainte de 1940. Criticand un articol al lui Vitalie Ciobanu, care pleda pentru apropierea Republicii Moldova de România prin integrare europeana, Grigurcu scrie: „Să fi devenit idealul unirii Basarabiei cu România un bau-bau pentru diverşi privilegiaţi şi ambiţioşi care poftesc să rămînă sub pulpana „independenţei” statului moldovenesc, aşa cum erau şi în 1859 antiunioniştii epocii, de data aceasta cu un surplus de cinism? Să fi devenit europenizarea un surogat al unirii? Dacă e aşa - își încheie scriitorul Gheorghe Grigurcu considerațiile -, autorul prezentelor rânduri, fiu al Basarabiei, nu poate fi decât cu deosebire mâhnit”.
XS
SM
MD
LG