Linkuri accesibilitate

Pavel Filip: „Am izbutit să realizăm mai multe lucruri frumoase anul acesta, cum ar fi Strategia „Moldova Digitală”


Bilanțuri 2013: Valentina Ursu de vorbă cu ministrul tehnologiei informaţiilor.



Europa Liberă: Domnule ministru, îmi amintesc declarația pe care ați făcut-o: computerul nu ia mită. Dar nu ați reușit să digitalizați totul.

Pavel Filip: „Misiunea generală a Ministerului este să creeze premise pentru acest lucru. Și chiar am avut o discuție la guvern când Centrul de e-guvernare a prezentat platforma M-pass [serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului], au apărut foarte multe întrebări de la colegii miniștri și chiar personal am intervenit și am venit cu rugămintea să accepte și să fie aprobat acest proiect pentru că sunt niște elemente foarte importante, fără de care nu putem să avem o societate informațională, fără de care nu putem utiliza pe larg semnătura electronică și nu putem beneficia de tot ce înseamnă servicii electronice.

Trebuie să fim conștienți că avem nevoie de o platformă care va asigura autentificarea, autorizarea în sistem cu semnătura electronică. Avem nevoie de mai multe servicii electronice. Avem nevoie de un instrument de plată electronică și tot așa mai departe. Sunt lucruri pe care trebuie să le aprobăm pentru a merge înainte.”

Europa Liberă: Dar această expresie pe care ați folosit-o și o mai folosiți dumneavoastră: computerul nu ia mită lasă să se înțeleagă că deocamdată acest fenomen e prezent?

Pavel Filip:
„Trebuie să recunoaștem că acest fenomen este prezent și nu este simplu să lupți și să eradicăm acest fenomen în totalitate, deci, trebuie mult mai mult efort decât ne închipuim. Când vrem să rezolvăm o problemă, trebuie să identificăm cauzele care provoacă această problemă.”

Europa Liberă: Care sunt cauzele?

Pavel Filip:
„Dacă ar fi să fac referință la zona de responsabilitate a Ministerului, cum ar fi perfectarea actelor de identitate, perfectarea permiselor de conducere, documentelor de călătorie, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova. Țineți minte că am avut și proteste ale enoriașilor în fața Parlamentului. Deci toate aceste lucruri au fost pentru a elimina acest fenomen urât din sistemul de perfectare a actelor de identitate. Am pornit-o mult mai profund, să spunem așa, pentru că, atunci când cetățeanul vine și este pus în situația să plătească, el nu face lucrul acesta de dragă inimă. Deci sunt niște cauze. Aceasta ar însemna că ori există cozi interminabile, ori există niște bariere pe care funcționarii le pot utiliza ca instrument…”

Europa Liberă: …în relația cu cetățeanul.

Pavel Filip:
„…în relația cu cetățeanul și atunci ar însemna că, dacă vrem ca cetățeanul să nu plătească mită sau dacă vrem ca funcționarul să nu ia mită, trebuie să eliminăm toate constrângerile acestea. În cazul la care am făcut referință, am avut un drum lung de parcurs pentru că, mai întâi, am modificat Regulamentul Întreprinderii și orele de lucru și am dat posibilitatea ca cetățenii să își perfecteze actele nu doar în zona teritorială unde trăiesc ei, dar la orice birou de documentare pentru că se lucrează cu o singură bază de date, am impus să lucreze și sâmbătă, și duminică la centru, sud și la nordul Moldovei, să fie niște centre care lucrează non-stop pentru a diminua cozile. După aceasta am exclus multe acte solicitate de către funcționari, dar nu erau necesare pentru a perfecta un buletin de identitate sau pașaport.”

Europa Liberă: Și ați redus birocrația?

Pavel Filip:
„Am modificat și hotărârea de guvern și, în ultimă instanță, am modificat și Legea, atunci când vorbeam despre protestele enoriașilor, atunci am avut modificări în Lege, unde am emis prezentarea obligatorie, spre exemplu, a livretului militar pentru că nu este un act obligatoriu pentru a primi pașaportul sau buletinul de identitate. Și astăzi cetățeanul, pentru a-și perfecta pașaportul, spre exemplu, nu trebuie să prezinte absolut niciun act la funcționar decât buletinul de identitate pentru a fi identificat că este cutare sau cutare cetățean. Și atât. Or, dacă am ajuns în situația aceasta, nu are de ce se lega funcționarul statului pentru a cere bani. Și cetățeanul, care vine, nu trebuie să prezinte mai multe acte și nu este pus în situația să plătească bani. Iată care este calea în eradicarea corupției. Deci, ea nu este superficială, doar prin lozinci, doar prin apeluri, noi nu vom scăpa de acest fenomen. Dar trebuie fiecare la locul său să examineze și să identifice aceste constrângeri și încet-încet să le eliminăm.”

Europa Liberă: Domnule ministru, efortul cel mai mare l-ați depus convingând colegii din cabinetul de miniștri la aprobarea Strategiei 2020?

Pavel Filip:
„Da, avem o comunicare bună în guvern, dar nu tot timpul. Pentru că câteodată este foarte complicat să promovezi un document de politici sau altul. Spre exemplu, până acum nu a fost aprobat proiectul hotărârii de guvern pentru preschimbarea pașapoartelor sovietice. Nu-mi este clar absolut aici ce se întâmplă pentru că, în februarie încă, am început, am aprobat o hotărâre de guvern prin care a fost aprobat planul de acțiuni.

Urmare a planului de acțiuni, am elaborat un alt proiect pentru că trebuie să modificăm și careva legi, și alte hotărâri de guvern. Cu părere de rău, nu a fost promovat până acum, a rămas o restanță. Noi ne facem responsabili să asigurăm preschimbarea pașapoartelor, dar chiar și în ultima ședință a guvernului, am rugat și prim-ministrul să se implice să vedem unde stă proiectul acesta, să fie aprobat.”

Europa Liberă: Și de ce insistați pe aprobarea acestui proiect? Doar pentru simplul motiv că ați promis cetățenilor cu drept de vot că, la alegerile parlamentare din toamna anului viitor, vor participa cu acte de identitate ale statului Republica Moldova?

Pavel Filip:
„Este adevărat, dar să ne amintim pentru că și formularea, când am aprobat această hotărâre de guvern, a fost alta. Guvernul și-a asumat responsabilitatea să asigure schimbarea pașapoartelor.”

Europa Liberă: Era problema identificării surselor financiare?

Pavel Filip:
„Nu este o problemă atât de acută pentru că cu Ministerul de Finanțe am găsit limbă comună și este prevăzut în Legea bugetului sursele pentru a asigura schimbarea pașapoartelor.”

Europa Liberă: Bugetul pentru anul în curs sau pentru anul viitor?

Pavel Filip:
„Pentru anul viitor. Dar nu este o problemă pentru că acolo avem achitări reciproce cu Întreprinderea de Stat „Registru”. Adică sunt utilizate mijloacele circulante actuale, care sunt acum, după care se fac achitări reciproce. Este o restanță, sper eu să…”

Europa Liberă: Păi, și atunci aspectul politic, e neînțelegerea în cadrul coaliției, ce e la mijloc?

Pavel Filip:
„Nu știu ce e la mijloc pentru că parcă comunicăm, dar unde se află proiectul, de ce nu a fost promovat până acum nu știu. Dar sper, în luna ianuarie deja, să fie aprobat acest proiect, astfel ca să reușim, până în septembrie, să documentăm cu buletine de identitate.”

Europa Liberă: Domnule ministru, pentru a transpune la nivel național modelul european de dezvoltare a societății informaționale, a fost aprobată Strategia „Moldova Digitală 2020”. Îmi amintesc, chiar premierul Leancă v-a felicitat pentru elaborarea documentului de politici în domeniu, care, aşa cum spunea el, va asigura o dezvoltare ascendentă şi previzibilă a sectorului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în beneficiul cetăţenilor. A fost o ambiţie?

Pavel Filip:
„Este, de fapt, o strategie foarte importantă. Şi, slavă Domnului, că a fost aprobată, deoarece imediat după aceasta personal am resimţit cum s-a pornit lucrul mai bine. Dacă vorbim, în general, de societatea informaţională, şi instituţiile statului s-au impus mult mai sârguincios în procesul de digitalizare. Este o greşeală dacă se înţelege că Ministerul Tehnologiei Informaţiei trebuie să asigure toată digitalizarea. Noi asigurăm doar cadrul legal. În rest, fiecare trebuie să-şi facă treaba la locul lui.”

Europa Liberă: Dumneavoastră promovaţi politicile?

Pavel Filip:
„Exact. Elaborăm şi promovăm politicile. Şi îmi pare bine că am reuşit, anul acesta, să aprobăm această strategie, care este una foarte importantă. Este unul din cele mai importante documente pe care le-am aprobat anul acesta.”

Europa Liberă: Ce plusvaloare aduce societăţii moldave?

Pavel Filip:
„Este o necesitate pentru societate, pentru că noi trăim în epoca informaţională. De aceea, noi nu ne putem imagina viaţa fără o dezvoltare a societăţii informaţionale. Deci, astăzi riscăm să rămânem în urmă, dacă nu promovăm la timp un document de politici sau altul în acest sens.

Strategia, de fapt, este o lege-cadru. Urmează să fie aprobate încă multe alte programe. Este orientată să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea conţinutului digital şi, nu în ultimul rând, fortificarea capacităţilor de utilizare. Un capitol aparte în această strategie este să asigurăm un mediu securizat cibernetic. De aceasta, a fost foarte important pentru noi ca să fie aprobat acest document. După care au venit şi multe alte politici întru realizarea acestei strategii.”

Europa Liberă: Se creează impresia că totuşi ar fi două lumi paralele Chişinăul şi mediul rural, periferia, unde mai greu ajung toate aceste programe despre care vorbiţi.

Pavel Filip:
„Nu aş fi de acord aici cu dumneavoastră, pentru că, de fapt, şi această strategie prevede diminuarea decalajului între sat şi oraş. Dacă vorbim de spaţiul digital, unul din obiectivele acestei strategii este ca în fiecare localitate să fie, cel puţin, un punct de acces la fibră optică. În marea majoritate, acest obiectiv practic este realizat.”

Europa Liberă: Din moment ce toată lumea vorbeşte pe Skype?

Pavel Filip:
„Păi, trebuie să recunoaştem că şi aceste fenomene, cum ar fi comunicarea prin Skype, cum ar fi copierea ilegală a filmelor sau muzicii de pe internet, deci, a fost şi acesta un imbold de dezvoltare a societăţii informaţionale. De aceasta, în strategie al doilea pilon este dezvoltarea conţinutului digital local. Deci, ca oamenii să fie atraşi în internet nu doar de Skype sau de alte informaţii care nu ne aparţin nouă, dar să avem şi informaţie locală, pornind de la orarul troleibuzelor, autobuzelor şi terminând cu serviciile electronice.”

Europa Liberă: Foarte lume mai trece şi pragul oficiilor poştale. Reuşiţi să modernizaţi poşta?

Pavel Filip:
„Am aprobat, anul acesta, de fapt, un program de dezvoltare a Poştei Moldovei. Sunt trei direcţii importante de dezvoltare în continuare a Poştei Moldovei – serviciile financiare. Deci, poşta, luând în consideraţie structura sa foarte capilară, având oficiu poştal în fiecare localitate, e bine ca oamenii să aibă acces la servicii financiare, deoarece băncile se extind până la centrul raional, dar nu mai departe. Şi atunci cetăţeanul, pentru a nu merge până în centrul raional, să facă o operaţie financiară, va fi suficient să meargă la oficiul poştal.

Dincolo de aceasta, vorbim de licenţa a patra acum, în cadrul Legii despre moneda electronică, ca să putem asigura şi transferurile internaţionale de bani. A doua direcţie este dezvoltarea curieratului. Deci, odată cu dezvoltarea comerţului electronic, de fapt, apare şi necesitatea de a avea un serviciu de curierat dezvoltat. Pentru că noi putem procura prin internet un lucru sau altul, dar cineva trebuie să ni-l aducă acasă. De aceea, am luat în consideraţie structura foarte ramificată a poştei şi poate fi combinată şi cu curieratul. Şi cea mai importantă direcţie de dezvoltare va fi oferirea posibilităţii ca cetăţenii să vină şi să beneficieze de serviciile electronice, prin intermediul oficiilor poştale. Deci, cei care nu au un calculator sau cei care nu au semnătură electronică, nu au conecţiune la internet, în localităţi, nu vor avea decât să vină la oficiul poştal. Şi atunci lucrătorul poştei îi va asigura accesul la serviciile electronice, desigur, în baza buletinului cetăţeanului.”

Europa Liberă: Anul 2014 va fi un an dificil, pentru că e un an electoral. Totuşi, vă propuneţi anumite obiective pentru a le realiza?

Pavel Filip:
„Noi totuşi am izbutit să realizăm mai multe lucruri frumoase anul acesta, cum ar fi Strategia „Moldova Digitală”, dar şi încă un document foarte important – Programul de gestionare eficientă a spectrului de frecvenţe. Bine că am reuşit să-l aprobăm, anul acesta, deoarece impune mai departe regulă în tot ce ţine de spectrul de frecvenţă şi dezvoltare a comunicaţiilor electronice.

Sper să aprobăm, la începutul anului viitor, Legea despre apelurile la un singur număr, în caz de urgenţă. Deci, vorbesc despre proiectul de lege 112, numărul european. Şi cel mai important, cred că, este un proiect asupra căruia am muncit mult, anul acesta, ne propunem, cel puţin, până în luna mai, să fie aprobat acest proiect de lege. Este vorba despre Strategia pentru sporirea competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei.

De fapt, eu aş scoate în evidenţă două strategii – „Moldova Digitală”, care ne asigură dezvoltarea societăţii informaţionale, în general, şi „Sporirea Competitivităţii”, care urmează să asigure dezvoltarea industriei IT, în principiu, în Republica Moldova. Dacă reuşim să aprobăm şi aceste proiecte, cel puţin, voi fi satisfăcut că, în mandatul pe care l-am avut, am realizat ceva în acest domeniu.”

Europa Liberă: La Mulţi Ani!

Pavel Filip:
„La Mulţi Ani şi dumneavoastră.”
XS
SM
MD
LG