Parlamentul a aprobat astăzi mai multe legi necesare reformei justiției, dar a amânat una, cea referitoare la înăsprirea sancțiunilor aplicate judecătorilor.
Legea amânată se referă la felul cum vor fi sancţionaţi disciplinar magistraţii, iar obiectul disputei este cine să aibă cuvântul hotărâtor de spus în stabilirea acestor sancţiuni – colegiul disciplinar al magistraţilor, structură formată inclusiv prin aportul Ministerului Justiţiei, sau Consiliul Superior al Magistraturii în care vocea magistraţilor primează. Aşa cum funcţionează în prezent acest sistem, orice sancţiune disciplinară dispusă de colegiul disciplinar poate fi anulată de Consiliul Superior al Magistraturii, lucru pe care Ministerul Justiţiei vrea să-l modifice. Magistraţii se opun, iar cu ei şi grupul parlamentar al democraţilor. Aşa că Ministerul Justiţiei s-a văzut nevoit să-şi retragă proiectul pentru a-l trimite, spune ministrul Oleg Efrim, pentru o expertiză Comisiei de la Veneţia.
În rest, toate celelalte propuneri au fost votate de majoritatea parlamentară. Este vorba despre o măsura ce ar permite confiscarea extinsă a averilor dobândite ilicit, alta care introduce răspunderea penală pentru dobândirea ilicită a averilor, precum şi utilizarea mecanismelor de testare a integrităţii profesionale, inclusiv a testului cu poligraful. Sancţiunile pentru infracţiuni de corupţie vor deveni mult mai aspre, iar interdicţia de a ocupa funcţii publice în cazul în care ai fost condamnat pentru astfel de infracţiune este extinsă până la 15 ani.
Dar cea mai contradictorie măsură votată astăzi de Parlament prevede triplarea salariilor judecătorilor. Majorarea a fost sprijinită de majoritatea parlamentară, chiar dacă criticii ei văzuse în această propunere a şefului statului, în trecut magistrat, o încercare de a-şi favoriza foştii colegi.
„În orice ţară din lume salariile magistraţilor sunt mai înalte decât ale oricăror alţi funcţionari de stat. Din acest motiv, trebuie să vedem care ar fi nivelul de remunerare suficient pentru ca magistraţii să-şi îndeplinească obligaţiunile, dar şi să trăiască decent. Sectorul justiţiei este singurul în care nu putem permite să existe alte venituri decât cele legale, întrucât responsabilitatea în acest sistem este foarte mare,” a punctat ambasadorul european.
Declaraţia a fost făcută în timpul conferinţei în care Delegaţia UE la Chişinău anunţa, împreună cu ministrul Oleg Efrim, despre oferirea primei tranşe de 15 milioane de euro din suportul de 60 de milioane promis de UE guvernului pentru reforma sectorului justiţiei.
