Salarizarea judecătorilor și combaterea corupției

Parlamentul ar urma astăzi să pună punct în chestiunea triplării salariilor magistraţilor propusă de şeful statului, dar şi a pachetului anticorupţie propus de ministrul justiţiei Oleg Efrim. Dacă toate vor fi aprobate intacte, magistraţii, deşi vor avea salarii între 10 şi 20 de mii de lei, vor plăti cu un sfert din aceste retribuţii în caz că vor comite abateri disciplinare, vor rămâne fără averea care se va dovedi a fi dobândită pe căi ilegale şi vor putea fi supuşi unor teste de integritate. Vom încerca astăzi să anticipăm posibilele efecte ale acestor măsuri, dar şi să vorbim despre un concurs criticat ca fiind netransparent pentru fotoliile din organul de autoadministrare judecătorească, cu avocatul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Parlamentul examinează astăzi în lectură finală propunerea sefului statului privind triplarea salariilor pentru magistraţi, concomitent cu un pachet de masuri anticorupţie propus de Ministerul Justiţiei. Toate propunerile urmau sa fie dezbătute vineri, dar au fost amânate pentru astăzi. O amânare care trezeşte îngrijorări, dle Gribincea, din moment ce Ambasada SUA a difuzat un apel către deputaţi în care solicită ca măsurile anticorupţie să fie aprobate integral?

Vladislav Gribincea: „În ceea ce priveşte salariile, trebuie notate două lucruri: că iniţiativa legislativă de majorare a salariilor a fost înregistrată de preşedintele Timofti în Parlament încă la sfârşitul anului trecut şi proiectul de lege a rămas neexaminat timp de un an de zile.

Pe de altă parte, acest proiect de lege se aşteptă încă din anul 2009, atunci când planul de activitate al Guvernului prevedea combaterea corupţiei. Totuşi, văd că vineri a fost fixată această iniţiativă pentru discuţie.

Este un pachet destul de sensibil având în vedere potenţialul decalaj care ar putea să existe între salariilor judecătorilor de la 1 ianuarie şi a celorlalţi angajaţi din sectorul bugetar. Cred că din acest motiv s-a amânat acest proiect, deşi înţeleg că salarizarea judecătorilor merge în Parlament mână în mână cu pachetul de legi privind responsabilizarea judecătorilor şi combaterea corupţiei.”

Europa Liberă: Dvs. vedeţi vreo justificare pentru o majorare atât de mare?

Vladislav Gribincea: „Eu nu aş spune că salariile judecătorilor vor fi extrem de mari. Probabil salariile celorlalţi vor fi prea mici. Dar dacă dorim să avem într-adevăr măsuri anticorupţie eficiente, atunci cei care sunt meniţi să combată corupţia [trebuie] să nu fie predispuşi să fie corupţi. Un salariu de 3500 de lei pe lună a unui judecător dintr-o judecătorie de sector, judecători care reprezintă 70% din toţi judecătorii din ţară, este foarte greu să-ţi închipui că dosarele de sute de mii sau milioane de lei vor fi judecate în mod imparţial.”

Europa Liberă: Confiscarea extinsă a averilor dobândite ilicit, răspunderea penală pentru dobândirea ilicită a averilor, utilizarea mecanismelor de testare a integrităţii profesionale, majorarea sancţiunilor pentru infracţiuni de corupţie, extinderea până la 15 ani a interdicţiei de a ocupa funcţii publice în cazul în care ai fost condamnat pentru infracţiuni de corupţie, utilizarea poligrafului pentru candidaţii la funcţia de judecător şi procuror şi multe altele – am enumerat măsurile prin care autorităţile vor să cureţe justiţia de corupţi. Care din ele ar putea da un rezultat mai sigur?

Vladislav Gribincea: „Corupţia nu poate fi combătută doar printr-o măsură. Sunt patru elemente care trebuie abordate atunci când se doreşte combaterea corupţiei. Prima este bineînţeles măsuri care ar face judecătorii să-şi preţuiască profesia. Este vorba despre garanţii sociale, salarii şi măsuri menite să asigure prestigiul profesiei. Al doilea tip de măsuri ţin de transparenţa în procesul decizional, adică actele publice ar trebui să fie maxim transparente astfel încât să descurajeze corupţia. Al treilea set de măsuri vizează limitarea discreţiei celor care iau decizii şi aici unificarea practicii judecătoreşti este crucială. Şi al patrulea set sunt masuri care să descurajeze actele de corupţie, aici am în vedere sancţiuni dure pentru corupţie. Observ că pachetul de legi vizează doar primul şi ultimul aspect. Şi asta este bine, pentru că până acum lucrurile nu au fost abordate sistemic. ”

Europa Liberă: Da cu celelalte ce facem?

Vladislav Gribincea: „Probabil doi şi trei sunt chestiuni mai sistemice, care nu pot fi soluţionate doar la nivelul instanţelor judecătoreşti. Ele trebuie soluţionate per ansamblu, în tot sistemul administrativ. ”

Europa Liberă: O să vorbim şi despre transparenţă imediat. Dar magistraţii par nemulţumiţi de mai multe din aceste prevederi, dar mai ales nu ar vrea sa lase pe cineva din afara sistemului judecătoresc să ia decizii în cazuri de încălcări disciplinare, precum şi nu ar vrea sa fie sancţionaţi pecuniar pentru aceste încălcări disciplinare. Cum credeţi, de ce anume aceste nemulţumiri?

Vladislav Gribincea: „Oricare schimbare în oricare sistem generează nemulţumirea unei părţi a sistemului care se doreşte a fi modificat şi asta e ceva natural. Altceva e dacă argumentele judecătorilor sunt sau nu raţionale. Pe alocuri mi se par aceste contraargumente ale judecătorilor credibile, iar altele vorbesc despre dorinţa unor judecători de a se ancora ferm în trecut.”

Europa Liberă: Dar, uitaţi-vă, extinderea până la 15 ani a interdicţiei de a ocupa funcţii publice în caz de corupţie nu-i deranjează, majorarea sancţiunilor pentru aceste infracţiuni nu-i deranjează, dar îi deranjează în schimb să nu vină nimeni să spună când a încălcat disciplinar ceva judecătorul?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că dacă cineva ar spune că asta deranjează, asta ar însemna că persoana s-ar simţi cu musca pe căciulă, şi nimeni nu ar face asta presupunând că nu-l vizează direct. Dar eu vreau să menţionez aici două aspecte.

În ceea ce priveşte pachetul de sancţiuni anticorupţie, mie mi se pare el insuficient de ferm în combaterea corupţiei. În ce sens? În sensul că un studiu efectuat anul acesta a arătat că din sutele de persoane condamnate pentru corupţie doar trei ispăşesc pedeapsa cu închisoarea. Ceilalţi sunt sancţionaţi fie prin închisoare cu suspendare, fie cu amenzi. Proiectul de lege propus nu soluţionează această problemă, ci lasă la discreţia judecătorului să dispună fie amendă, fie închisoare, iar judecătorii consideră că corupţia probabil nu este un fenomen atât de periculos pentru a dispune sancţiuni privative de libertate.

Aici este problemă şi în România de exemplu există recomandări încă din anul 2010 prin care se recomandă să se excludă posibilitatea suspendării închisorii atunci când este vorba despre acte de corupţie serioase.

Şi al doilea aspect care este într-adevăr interdicţia de a deţine funcţii publice. La moment, în legislaţie, avem o carenţă, prin care judecătorul are dreptul să decidă dacă lipseşte persoana de dreptul de a ocupa funcţii publice sau nu. Noua lege soluţionează problema şi interzice automat odată cu condamnarea deţinerea funcţiilor publice pe o anumită perioadă de timp. ”

Europa Liberă: Este o chestiune de viitor, probabil, şi asta. Aţi semnat împreună cu alte zece organizaţii neguvernamentale şi un ziar, un apel în care criticaţi felul cum Parlamentul a organizat concursul pentru selectarea a trei profesori de drept titulari in calitate de membri ai CSM – organul de autoadministrare judecătorească. Aceste candidaturi la fel vor fi examinate astăzi de forumul legislativ. De ce există dubii ca vor fi propuşi cei mai buni candidaţi?

Vladislav Gribincea: „Noi am monitorizat cu atenţie ce s-a întâmplat în procesul de preselecţie şi am observat că, spre deosebire de alte concursuri organizate de Parlament, unde se făcea clar faptul că evaluarea candidaţilor avusese loc în baza punctării fiecăruia de către fiecare membru al comisiilor de selectare a candidaţilor, în acest caz lucrurile au stat altfel. Pur şi simplu în timp de 15 minute, sau chiar mai puţin, comisia de profil a ridicat mâinile şi a spus cine a luat cele mai multe voturi. Adică de fapt decizia nu s-a luat în baza abilităţilor candidaţilor, ci în baza preferinţelor politicului. Alegerea unor membri ai CSM, adică a organului suprem de autoadministrare a judecătorilor, în baza preferinţelor politicienilor nu mi se pare cea mai bună practică.”

Europa Liberă: „La biserică voi merge, da cruce nu mi-oi mai face” – aşa poate fi descrisă această situaţie. Acest concurs s-a organizat la insistenţa societăţii civile, dar felul cum s-a organizat trezeşte mari dubii, nu?

Vladislav Gribincea: „Trebuie să menţionez că în ajunul acestui proces de selecţie a fost modificată legea prevîăzând expres organizarea concursului pentru selecţie şi este un lucru bun, totuşi modul cum a fost organizat concursul a lăsat loc pentru critici, în sensul în care procesul de selecţie a fost organizat într-o pripă foarte mare, societatea civilă, deşi a fost invitată, şedinţa a fost amânate de trei ori, iar ultima şedinţa la care s-a luat decizia a început după ora 18 şi s-a terminat după ora 22. ”

Europa Liberă: Se mai poate face ceva până la decizia de astăzi din Parlament?

Vladislav Gribincea: „Parlamentul nu este obligat să voteze pentru cei trei candidaţi. Parlamentul poate să voteze doar unul, sau nici unul, sau pe toţi trei. Dar noi am recomandat să studieze înde aproape şi cu foarte mare atenţie candidaturile propuse. Noi nu vrem să spunem că susţinem un candidat sau altul, totuşi am vrea ca cei mai buni să fie selectaţi.”