Cateva publicatii, intre care editia electronica a ziarul „România liberă”, preiau declaratia premierului moldovean Iurie Leanca, facuta la postul de televiziune National 4, despre miza unionista sustinuta de presedintele Romaniei Traian Basescu.
Leanca a spus apasat ca declaratii cum a fost cea din 27 noiembrie, in ajunul summit-ului de la Vilnius, fac mari probleme, ”cruciale” a fost cuvantul folosit, Republicii Moldova.
Seful executivului de la Chisinau nu vede integrarea europeana a tarii sale echivalenta cu disparitia statului actual si spune ca Moldova are nevoie de o ţară vecină, care să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, ”să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv”. Altminteri, Moldova isi doreste sa se ancoreze ”într-un spaţiu al prosperităţii, al stabilităţii, cu un sistem funcţional, fără frontiere, cu reglementări comune.
Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău”. Articolul din „România liberă” il citeaza in sprijin si pe ambasadorul Germaniei la Chisinau, care a comparat discuţiile despre unirea celor două state cu o "furtună într-un pahar cu apă". Germania vede Republica Moldova ca stat aparte, iar in opinia lui aceasta discutie despre unire ”nu ar trebui să existe în aceste momente”.
Profesorul Dan Dugaciu acorda un interviu site-ului Ziare.com in care analizeaza discursul de sfarsit de an tinut de liderul rus Vladimir Putin. Dupa remarca generala ca Putin transmite o evaluare pozitiva, ca s-a consolidat clar, din toate punctele de vedere, Dungaciu se opreste indeosebi la chestiunile care privesc Ucraina si Republica Moldova.
Observa, de pilda, ca despre Ucraina Putin a vorbit fara sa se refere la Vilnius. Comentatorului i se pare de la sine inteles ca exista un acord inca ferit de ochii presei intre Viktor Ianukovici si Vladimir Putin pentru aderarea Ucrainei la uniunea vamala din cadrul proiecului Eurasia.
Nu au existat referiri directe la Republica Moldova in acest discurs lui Putin, recunoaste profesorul Dungaciu, dar exista cel putin doua referiri indirecte, cu mare potential de control asupra tarii vecine.
Mai intai, limba rusa, care urmeaza sa fie promovata foarte ofensiv in spatiul CSI.
R. Moldova este in CSI, deci este direct vizata. In al doilea rand, este problema basarabenilor care muncesc in spatiul Federatiei Ruse.
Vladimir Putin a pomenit pentru prima oara despre ideea de a reglementa miscarea fortei de munca dinspre Republica Moldova spre Rusia, prin institutirea unui permis de munca, platit si care sa permita selectarea acelor cadre de care Rusia chiar are nevoie.
R. Moldova are sute de mii de cetateni care lucreaza in Rusia, fie ca e vorba despre cei care sunt stabiliti acolo, fie de migratie sezoniera.
Oricum, ei trimit dolari acasa - or remitentele in dolari sunt mai mari decat remitentele in euro -, iar electoral ei voteaza in consecinta, reaminteste Dan Dungaciu.
Concluzia sa este ca Rusia se pregateste sa foloseasca cele doua parghii de control al Republicii Moldova de care nu a uzat pana acum: parghia transnistreana si migratia spre Rusia.
Cel mai probabil se va face apel la cea de-a doua, iar nemultumirile moldovenilor nu se vor indrepta catre Moscova ci, spune invitatul de la Ziare.com, cel mai probabil catre puterea de la Chisinau si partenerii ei europeni.
