Ministrul român al energiei Constantin Niță spune că este un proiect-pilot prin care se va dezvolta un reactor de generație viitoare, mai eficient și mai sigur decât modelele care se folosesc astăzi în lume. Relatează de la București Sabina Fati.
Proiectul noului reactor nuclear se va derula în următorii 15-20 de ani și va costa un milliard de euro, conform estimărilor ministerului Energiei de la București, care speră să finanțeze o parte din această construcție cu bani europeni. Reactorul nuclear de generație viitoare, cum l-au numit specialiștii va fi găzduit de Fabrica de Combustibil Nuclear de la Mioveni, localitate în care se află și Uzina de autoturisme Dacia. Este vorba despre un reactor nuclear experimental, care va fi realizat de compania italiană Ansaldo Nucleare în partenriat cu agenția de profil din peninsulă, ENEA și cu Institutul de Cercetări Nucleare de la Pitești.
Proiectul a fost botezat ALFRED, iar italienii au ales România pentru punerea lui în aplicare, atât pentru că este o țară în care populația nu respinge energia nucleară, cât și fiindcă țările nou venite în Uniunea Europeană pot folosi fondurile de coeziune de la Bruxelles pentru a acoperi o parte din investiție.
Potrivit unui studiu Delloite, plătit de Comisia Europeană, banii necesari proiectului pot fi acoperiți în proporție de până la 90 la sută din fonduri europene, iar restul va fi asigurat guvernul de la București.
Italia care și-a închis toate centralele nucleare la începutul anilor 1990 din cauza reacțiilor venite din partea opiniei publice, își dorește să continue cercetările în domeniu, iar cea mai bună soluție în acest sens era să găsească o țară gazdă, care să aibă o oarecare tradiție în cercetarea și industria nucleară.
Primul program nuclear din România a fost aprobat în perioada regimului comunist, în 1968, când Nicolae Ceaușescu căuta soluții pentru a se desprinde de Moscova, atât politic, cât și economic. Astfel, la începutul anilor ’70, România purta negocieri atât cu Canada , cât și cu Uniunea Sovietică pentru construierea Centralei de la Cernavodă.
Bucureștiul a optat în cele din urmă pentru soluția canadiană, nu atât din rațiuni economice, cât mai cu seamă din motive politice. Din cele patru reactoare prevăzute, doar două au fost date în funcțiune, urmând ca celelalte două să fie finalizate de un consorțiu româno-chinez.
Sunt necesare încă 6,5 miliarde de euro pentru terminarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, dar deocamdată nu există un termen clar. În orice, caz circa 20 la sută din energia produsă în România provine în acest moment de la cele două reactoare de la Cernavodă, iar specialiștii de la ministerul Energiei s-au gândit încă de acum cinci ani la o nouă centrală nucleară care să fie consturită la Tarnița, în Tranislvania.
Italianul Giovani Lelli, șeful ENEA, Agenția Națională pentru Tehnologii Noi, Energie și Dezvoltare Economică Sustenabilă a explicat necesitatea punerii în opera reactorului nuclear de generație viitoare prin faptul că “nu se știe când va reveni fisiunea nucleară în Italia”, iar liderii de la Roma vor ca “industria italiană să fie pregătită pentru acel moment”. România “este pentru noi ca o adoua țară – a adăugat oficialul italian, argumentând că - doar aici au posibilitatea specialiștii din peninsula să-și exerseze competențele”.
Prototipul care va fi construit la Mioveni, în România, ar putea deveni reactorul nuclear al viitorului, mai sigur și mai eficient decât reactoarele care se folosesc în acest moment în lume.
