Linkuri accesibilitate

Cum funcţionează oficiile de control al migraţiei de la Nistru


„Înregistrarea se face rapid, se face absolut benevol, se face gratis. Pentru cetăţenii străini e mult mai comod să apeleze pentru serviciile respective aici, decât la Chişinău sau în altă parte”.


Deschiderea celor șase oficii migraţionale de control din Zona de Securitate trebuie să servească la înregistrarea cetățenilor străini care ajung în Moldova prin segmentul transnistrean de frontieră. Aceasta este o măsură necesară în contextul negocierilor pentru liberalizarea regimului de vize. Cum funcţionează aceste oficii? a căutat să afle Valentina Ursu.


Am poposit aici, la Hârbovăţ, pentru a vedea cum arată un astfel de oficiau teritorial. E o simplă masă de lucru, cu calculator, cu doi funcţionari civili ai Biroului Migraţie şi Azil care asigură înregistrarea paşaportului şi eliberarea fişei de evidenţă. Vadim Julea este colaborator al oficiului teritorial:

„Astăzi, în oficiul teritorial Hârbovăţ, s-au adresat patru persoane străine, cetăţeni ai Federaţiei Ruse care au solicitat înregistrarea, adică luarea la evidenţă a persoanelor care au venit în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Aceste persoane de unde cunoşteau că trebuie să vină aici, la oficiu?

Vadim Julea: „Din spusele lor, au fost informate, prin intermediul presei, prin Internet şi aici, pe loc, de la colaboratorii vămii.”

Europa Liberă: Procedura aceasta durează mult?

Vadim Julea: „Cel mult, o minută.”

Europa Liberă: Care e avantajul că persoana vine şi se înregistrează aici, la oficiu?

Vadim Julea: „Persoana nu pierde timpul, ca apoi să plece la un oficiu al Întreprinderii de Stat „Registru”, pentru a-şi înregistra aflarea pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta se face într-un mod rapid şi comod.”

*

Alături de noi e şi şefa Biroului Migraţie şi Azil, Olga Poalelungi, care ne va vorbi despre decizia ce reglementează deschiderea unor oficii migraţionale de control, pe linia administrativă, ce separă cele două maluri ale Nistrului şi, mai ales, ce se întâmplă la modul practic în acest oficiu:

Olga Poalelungi la oficiul din Hârbovăţ
Olga Poalelungi la oficiul din Hârbovăţ
„Înregistrarea se face rapid, se face absolut benevol, se face gratis. Şi, evident că, pentru cetăţenii străini e mult mai comod să apeleze pentru serviciile respective aici, la oficiile teritoriale, decât să caute strada, locul, unde trebuie să fie luate la evidenţă la Chişinău, Bălţi sau Drochia, ca exemplu, cu atât mai mult că acolo oficiile Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” lucrează după un program anumit, pe când oficiile teritoriale ale noastre, ale Biroului Migraţie şi Azil, lucrează non-stop. E foarte comod, în special, pentru pasagerii rutelor interurbane, internaţionale.”

Europa Liberă: Exact ceea ce se întâmplă aici, la oficiul de la Hârbovăţ se întâmplă şi la celelalte oficii?

Olga Poalelungi: „Absolut, este o procedură identică. Modul acesta de luare la evidenţă a străinilor este propriu pentru toate oficiile teritoriale ale Biroului Migraţie şi Azil, serviciile regionale, la Bălţi, Comrat şi Chişinău. Sunt în total 6 puncte funcţionale, dotate cu echipament deja sunt trei. Şi, în zilele imediat următoare, începe activitatea celorlalte trei puncte. Procedura este aproape identică cu procedura care se aplică pentru luarea la evidenţă a străinilor, în întreprinderile de stat CRIS „Registru”. Primele zile au arătat că mai multe intrări sunt totuşi din partea ucraineană, urmează Federaţia Rusă. Avem foarte multe persoane din alte state CSI, mă refer, în primul rând, la Belarus, Kirghizia, avem persoane din Turkeminstan. Spre surprinderea noastră, sunt foarte multe persoane din alte state. Per total, avem 21 de state înregistrate, inclusiv Argentina, Brazilia, Kuweit, Siria, Germania, Franţa, Portugalia, Spania.”

Europa Liberă: Şi această procedură nu se răsfrânge asupra cetăţenilor din stânga Nistrului?

Olga Poalelungi: „Procedura de înregistrare se referă numai la cetăţenii străini care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova din sau prin Ucraina, prin segmentul transnistrean. Categoric nu se aplică şi nu sunt obligaţi să se înregistreze, să fie luaţi la evidenţă locuitorii din Transnistria care deţin cetăţenia altui stat. Deci locuitorii din Transnistria, în genere, nu trebuie să fie luaţi la evidenţă. Aţi observat că noi avem şi anunţurile publicitare că procedura respectivă nu se referă la cetăţenii din Transnistria. Dar la oficiile respective foarte des apelează cetăţenii din Transnistria care deţin cetăţenia dublă sau care au cetăţenia Federaţiei Ruse sau a Ucrainei, sau a altui stat, după consultaţia care ar fi procedura legală, în cazul în care ei părăsesc teritoriul Republicii Moldova, prin punctele de trecere, controlate de autorităţile moldave, în aeroport sau prin alte puncte de trecere. Colegii noştri oferă informaţii şi la tipul acesta de întrebări.”

Europa Liberă: O conlucrare mai bună între partea moldovenească şi cea ucraineană ar contura o situaţie mai clară, mai reală?

Olga Poalelungi: „Fără doar şi poate. Este foarte importantă sporirea eficacităţii conlucrării cu partea ucraineană, schimbul de informaţii, cel puţin, de date statistice prin fluxul de persoane, prin segmentele respective.”

Europa Liberă: Dar ştiu că partea ucraineană zicea că se insistă pe ideea confidenţialităţii şi ei nu pot oferi statistică.

Olga Poalelungi: „Problema referitoare la confidenţialitatea datelor personale este o parte a problemei, dar schimbul de informaţii statistice ar putea să fie efectuat, fiindcă el nu conţine date personale, ci numai date statistice.”

Europa Liberă: Doamnă Poalelungi, dar astăzi fluxul migraţional e controlat sută la sută?

Olga Poalelungi: „Noi nu putem vorbi de controlul sută la sută al fluxului migraţional, în momentul în care avem un sector de frontieră de stat necontrolat de autorităţile Republicii Moldova. Dar s-au propus mecanisme eficiente pentru a asigura evidenţa străinilor care au intrat prin acest sector. Şi eu cred că, în comun cu alte activităţi, vom obţine o evidenţă a fluxului migraţional, pe teritoriul şi din teritoriul Republicii Moldova.”

Să precizăm, şase oficii teritoriale ale Biroului Migraţie şi Azil ar fi trebuit să funcţioneze, în baza punctelor interne de control existente, din preajma localităţilor Hârbovăţ-Anenii Noi, Hagimus-Căuşeni, Sănătăuca-Floreşti, Pârâta-Dubăsari, Criuleni şi Rezina.
XS
SM
MD
LG