Hrant Kostanyan este cercetător asociat la Departamentul de politică externă al Centrului pentru Studii de Politici Europene (CEPS) şi cercetător la Centrul pentru Studii UE (CEUS), Departamentul de Ştiinţe Politice, Universitatea Ghent. A activat în calitate de expert în cadrul unui proiect al Comisiei Europene pe relaţiile UE cu Rusia şi ţările Parteneriatului Estic. În cadrul Forumului de Dezbateri pe Integrarea Europeană a Republicii Moldova, desfăşurat săptămâna trecută la Chişinău, Hrant Kostanyan a vorbit despre eforturile Republicii Moldova în domeniul integrării europene, analizând principalele realizări şi deficienţe. Un interviu de Vasile Botnaru:
Europa Liberă: Dle Kostanyan, din punctul Dvs. de vedere, există în prezent o legătură „pe orizontală” între statele membre ale Parteneriatului Estic? Diferenţa între ţările care fac parte din acest proiect politic nu le împiedică oare să creeze „poduri de legătură” între cele şase state?
Există mai multe instrumente „de legătură” în această direcţie. Unu: platformele de discuţii pe subiecte ce ţin de apărarea drepturilor omului, administrarea publică. Doi: platforma de discuţii despre armonizarea legislaţiei şi a legăturilor comerciale. Trei: discutarea subiectelor energetice şi patru: discuţii despre domeniul educaţiei şi cel al culturii.
Este adevărat, discuţiile despre unele subiecte decurg mai uşor decât despre altele. Desigur, există diferenţe între ţări pe fiecare platformă de discuţii. Oricum, sunt şi domenii în care partenerii sunt pe picior de egalitate, de exemplu, în domeniile educaţiei sau al ştiinţei, care fac parte din platforma nr. patru, discuţiile sunt foarte productive şi benefice pentru toată lumea. De asemenea, există similitudini la capitolul independenţa justiţiei, or acest domeniu este unul dificil în toate ţările care fac parte din Parteneriat.
Desigur, există şi diferenţe, de exemplu, în cadrul platformei nr. doi, care se referă la armonizarea legislaţiei şi a legăturilor comerciale, avem două state care au înaintat în discuţiile privind Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, avem însă alte două ţări care, dimpotrivă, au renunţat la acest Acord. Deci, provocările sunt diferite, prin urmare este foarte dificil la acest capitol să fie depistată o punte „de legătură” între ţările Parteneriatului Estic. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre platforma de discuţii care se referă la apărarea drepturilor omului, or e limpede pentru toată lumea că în ţări ca Azerbaidjan sau Belarus lucrurile stau diferit decât în restul ţărilor. Foarte importante sunt însă discuţiile, de exemplu, dacă Georgia are o experienţa foarte bună la capitolul combaterea corupţiei, ţările partenere se pot inspira din exemplul acestei ţări. Deci, este vorba despre împărtăşirea practicilor pozitive şi învăţarea unul de la celălalt.”
Europa Liberă: Toate activităţile la care vă referiţi au nevoie, desigur, de fonduri financiare. Cum sunt finanţare aceste platforme de discuţii?
Hrant Kostanyan: „Uniunea Europeană finanţează aceste întâlniri şi, desigur, în cadrul acestor platforme sunt create grupuri de lucru care conlucrează la fiecare subiect în parte. Pe lângă aceste discuţii, au loc întâlniri în cadrul Adunării Parlamentare EuroNest, o platformă multilaterală, în care 60 de europarlamentari şi zece parlamentari din fiecare stat membru al Parteneriatului Estic, exceptând în prezent Belarus, se întâlnesc o dată pe an pentru împărtăşi din experienţele la nivel parlamentar. În afara grupurilor de lucru interguvernamentale şi interparlamentare, se duc discuţii între reprezentanţii societăţii civile în cadrul unor Forumuri, recent un astfel de Forum a fost organizat la Chişinău. Deci, există instrumente de colaborare între ţări, singura provocare fiind utilizarea acestora într-un mod eficient. Oricum, discuţiile care se duc pe dimensiunea multilaterală nu fac decât să completeze discuţiile bilaterale.”
Europa Liberă: După Summitul de la Vilnius, această construcţie arhitectonică va rămâne la fel de eficientă, ţinând cont de faptul că fiecare ţară are un alt nivel de colaborare cu Uniunea Europeană?
Hrant Kostanyan: „Cred că la nivel bilateral trebuie să existe diferenţieri între ţări, în special în ceea ce priveşte principiul Uniunii Europene, „More for More”, adică ţările care vor realiza mai multe reforme vor beneficia de mai mult suport din partea Uniunii Europene. Oricum, există destule motive pentru menţinerea discuţiilor la nivel multilateral. Ce trebuie să înţelegem este că beneficiile Parteneriatul Estic sunt valabile pentru toată lumea. Oferta este aceeaşi, depinde deja de fiecare partener în parte dacă vrea să beneficieze din plin de avantajele oferite sau nu. Dacă la un moment dat un stat membru hotărăşte să se implice mai puţin în discuţiile cu Uniunea Europeană, nu ar trebui să-i închidem uşa. Dimpotrivă, trebuie să lăsăm portiţa deschisă, ca să revină oricând crede că e necesar, după ce va vedea beneficiile de care se bucură ţările care evoluează pe calea eurointegrării. În concluzie, e dificil să ţii la un loc toate statele din Parteneriat, însă e bine ca fiecare ţară în parte să ştie că indiferent de circumstanţe, suportul oferit unui stat este valabil şi poate fi oferit şi altuia.”
