Situatia din Ucraina rămâne incertă şi tensionată. Intr-un interviu în exclusivitatea cu Europa Libera, europarlamentarul german Werner Schulz, vicepresedintele delegatiei Parlamentului European de cooperare UE-Rusia, arata ca nici mişcările pro-guvernamentale, nici macar estul Ucrainei, nu isi doresc o apropiere politică de Rusia, interesul fiind pur economic. „Relatii comerciale bune cu Rusia, da, insa nu o integrare in spatiul rusesc”, este de parere Schulz. O solutie poate fi gasita doar in jurul mesei rotunde, iar UE trebuie sa joace rol de mediator, mai crede crede politicianul german.
Iolanda Bădiliţă l-a intervievat la Strasbourg pe Werner Schultz:
Europa Libera: Dle Schulz, in calitatea Dvs. de vicepresedinte al Delegatiei UE-Rusia cum apreciati situatia din Ucraina?
Werner Schulz: „In ciuda faptului ca situatia este extrem de exploziva si tenstionata eu o privesc cu mult optimism. Pe „Euromaidan” se afla foarte multi tineri care doresc sa isi exprime vointa politica, si anume ca isi vad viitorul doar in Uniunea Europeana. Faptul ca presedintele a renuntat in ultimul moment, la Vilnius, sa semneze Acordul de Asociere cu UE a declansat o indignare fara margini. Dar nu e vorba insa doar de acest Acord de Asociere, ci de intregul sistem, de cleptocratia care a exploatat tara de toate resursele pentru a-si inmulti averea. Iar ceea ce este interesant, este ca nu exista si demonstratii contra UE. Intreaga Ucraina demonstreaza pro-UE, nici macar in estul tarii nu exista demonstratii anti-UE sau pro-Rusia.”
Europa Libera: In estul Ucrainei este liniste.
Werner Schulz: „Da, nu exista demonstratii pro-Rusia in estul Ucrainei. Cred ca nu se doreste a se arata o conexiune cu Rusia, insa cu UE, da.”
Europa Libera: Si cum se explica faptul ca nici macar in estul pro-rus al Ucrainei nu exista o mobilizare pro-Rusia?
Werner Schulz: „Nu exista vreo dorinta puternica de reintrare sub suprematia Rusiei. S-au acumulat in trecut, in perioada sovietica, experiente neplacute, si, in plus, increderea in Putin este scazuta. Putin nu isi atrage sustinatori convingandu-i cu argumente, ci prin amenintari; a lansat un razboi comercial, chiar inainte de summitul de la Vilnius, nu i-a lasat pe lucratorii ucraineni sa calatoreasca in Rusia, iar toate acestea au contribuit la o stare de indignare si revolta.
De aceea, mai degraba, ucrainenii, chiar si cei din partea de est a tarii, doresc o relatie buna cu Rusia, este de la sine inteles, insa ei sunt mai degraba incantati de valorile, cultura si civilizatia europene. Asa o declaratie deschisa pro-europeana nu am mai trait pana acum. Ceea se intampla acum in Ucraina nu este o „Revolutie portocalie”, ci o miscare democratica galben-albastra, o evadare catre Europa. Ca si drapelul european, cel ucrainean este colorat in galben si albastru. Coroana stele de pe drapelul european a fost cartografiat in steagul lor national, pe o pancarta am vazut scris un mare E inaintea numelui tarii, Ucraina, ceea ce a rezultat fiind „EUCRAINA”. Vedeti, aceasta miscare a declansat atata entuziasm si atata creativitate!”
Europa Libera: Asa dupa cum ati evidentiat deja, Rusia joaca aici un rol foarte important aici. Daca tarile UE ar fi avut o politica comuna in raport cu Rusia, ar fi putut Uniunea controla mai bine relatia sa cu Moscova si cu vecinii estici?
Werner Schulz: „Totul depinde foarte mult de Rusia. In 2009, cand s-a schitat Politica de Vecinatate a UE, la Praga, Rusiei i s-a propus sa participe. Atat sub presedintia dlui Putin, cat si sub cea a dlui Medvedev, Rusia a raspuns ca nu doreste sa fie tratata la comun, ca are pretentia unui statut special pentru ca este o mare putere. De aceea, Rusia nu este membra a Parteneriatului Estic. In ultimii doi ani am organizat un summit al Parteneriatului Estic si patru summituri EU-Rusia, adica in fiecare an cate două astfel de evenimente. De aici rezulta ca UE a oferit Rusiei o pozitie privilegiata pe care, insa, Rusia nu o foloseste.
Dorim sa negociem cu Rusia un tratat de cooperare si parteneriat. Ne invartim de ani de zile pe loc. Avem in vedere si un parteneriat pentru modernizare si nici aici nu inaintam. Rusia a intrat in Organizatia Mondiala a Comertului, dar nu respecta regulile, a semnat Carta energetica, insa nu o ratifica.
Sub conducerea presedintelui Putin, Rusia a devenit o putere extraordinar de distructiva. Dl Putin este animat de un „neo-imperialism” prin care incearca sa reintegreze fostele republici sovietice intr-o structura asemanatoare. Ii reuseste cu Belarus, poate si cu Armenia, dar chiar si asa, toate fostele republici sovietice nu cred ca sunt incantate sa urmeze politica dlui Putin.”
Europa Libera: Presedintele Ianukovici a lansat un apel la gasirea unei solutii pasnice impreuna cu toate fortele politice, in jurul mesei rotunde. Sa il credem? Chiar credeti ca doreste sa faca asta?
Werner Schulz: „Este in orice caz indoielnic. Nu stiu cata incredere putem avea in el. Avem experiente comune proaste. Cand azi spui ceva, iar maine faci exact contrariul, este greu sa fii crezut. In mod normal o masa rotunda este o buna idee pentru gasirea unei solutii.
In fosta RDG, in 1989, am avut o revolutie pasnica, iar eu sunt unul dintre fondatorii mesei rotunde constituite pentru gasirea solutiei pasnice pentru acel conflict; ca urmare stiu, din proprie experienta, ca o masa rotunda creeaza premisele gasirii unei solutii. Atunci, in 1989, am creat conditiile organizarii unui referendum pentru ca poporul sa decida daca doreste unirea sau nu. Pentru ca si in Ucraina sa se realizeze o astfel de masa rotunda trebuie sa fie indeplinite cateva conditii: cei inchisi trebuie eliberati, trebuie stabilita responsabiliatea pentru reprimarea demonstratiilor, trebuie ridicata restrictia de a se demonstra pe „maidan”.”
Europa Libera: Opozitia doreste ca o serie de conditii sa fie indeplinite intre care eliberarea Iuliei Timosenko. Este insistenta pe aceasta ultima conditie o tactica buna, inteligenta?
Werner Schulz: „Ce este absolut legitim este eliberarea celor care au fost intemnitati in ultimele zile.”
Europa Libera: Nu neaparat dna Timosenko?
Werner Schulz: „Ba da, dar cred ca aceasta cerinta mai poate fi negociata. Insa cred ca opozitia trebuie sa discute cu dl Ianukovici caci, pana la urma, aceasta este calea democratica. Pana la urma Ianukovici este presedinte in urma unor alegeri pe care si UE le-a validat. Da, desigur, in urma negocierilor se poate ajunge la concluzia ca, poate, este mai bine sa se mearga pe varianta unor alegeri anticipate pentru ca poporul sa decida."
Europa Libera: O organizatie a ucrainenilor care locuiesc in Germania si Franta a protestat zilele acestea in fata Parlamentului European si a Curtii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Am discutat cu cativa dintre ei si mi-au spus ca nu doresc nici un fel de discutii la masa rotunda, tot ce vor este ca Ianukovici si guvernul sa plece. Ar putea fi aceasta solutia pasnica necesara?
Werner Schulz: „Este de inteles avand in vedere prin ce experiente au trecut ucrainenii cu actualul presedinte si actualul guvern si cu Partidul regiunilor, care se agata de putere. Dar eu cred in continuare in puterea discutiilor in jurul mesei rotunde pe care le-am experimentat atat in fosta RDG cat si in alte tari din Europa de Est cum e cazul Poloniei.”
Europa Libera: Dl Azarov a cerut UE 20 de miliarde de euro. Are UE atat de multi bani de dat Ucrainei?
Werner Schulz: „Vedeti Dvs., Acordul de Asociere nu este o negociere permanenta. Azarov spunea ca ar avea nevoie de 106 miliarde pentru modernizarea Ucrainei in vederea aplicarii Acordului de Asociere cu UE. Tin minte ca Ianukovici i-a propus dnei cancelar Merkel, ca daca Germania ar plati 300 de milioane de euro, atunci ar elibera-o pe dna Timosenko. Ce se intampla aici este total neonorant.
UE este pregatita sa ofere sprijin financiar. Exista banci private care sunt pregatite si cu un credit din partea FMI se poate ajunge pana la 19-20 de miliarde. Asadar bani pot fi pusi la dispozitie. Insa acesti bani sunt legati de reforme. In Ucraina trebuie sa se aplice aceste reforme astfel incat Ucraina sa iasa din aceasta indatorare. Nu se poate ca pe mai departe pretul gazului sa fie subventionat si cativa oligarhi prin intermediere sa castige. Si, sa nu uitam, cu pretul acesta extrem de ridicat, Putin a sanctionat Ucraina.”
Europa Libera: Ce ar trebui sa faca Bruxelles-ul?
Werner Schulz: „Ar trebui sa isi asume rolul mediatorului. In RDG, in 1989 am avut trei moderatori din partea Bisericii: un catolic, un protestant si un reprezentant al Bisericii libere. Ar fi foarte bine daca din UE tot trei mediatori ar participa: Pat Cox, Alexander Kwasniewski si Marianne Birttler care au experiente in mese rotunde si societate civila si care sa mijloceasca dialogul intre „maidan” si guvern pentru a se ajunge la o solutie pasnica.”
