Kremlinul nu promite reluarea activității parlamentului tătarilor din Crimeea
Kremlinul a făcut primul comentariu dupa publicarea deciziei Curții Internațioane de Justiție a ONU cu privire la problema reluării activității Mejlisului (parlamentului) tătarilor din Crimeea, declarat în Rusia organizatie extremista și interzis.
Întrebat daca Rusia va permite reluarea activitatii Mejlisului, secretarul de presă al Krmelinului, Dmitri Peskov, a spus că „manifestările extremiste vor fi urmărite penal“.
”De fapt, în Rusia nu exista nicio restricție privind funcționarea organizațiilor publice ale cetățenilor ruși, inclusiv ai tătarilor din Crimeea. Există diverse manifestări ale extremismului, grupurilor extremiste și, ca și în alte părți din Rusia, manifestările extremiste vor fi urmărite penal, și tot ceea ce nu este interzis, este permis. Și activitățișe sociale și politice și altele. Nu sunt probleme” – a spus Peskov.
Răspunzând la întrebarea de precizare, dacă Mejlisul va rămâne organizatie „extremista“ în ciuda deciziei Curții de la Haga, Peskov a declarat: „Am spus ce puteam spune despre acest subiect“.
Curtea Internațională de Justiție de la Haga a pronuntat pe 19 aprilie decizia sa prin care satisface parțial cererea Ucrainei de impunere a măsurilor asigurătorii provizorii împotriva Rusiei. Măsurile privesc Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD). Curtea a subliniat că Rusia ar trebui să se abțină de la continuarea restricțiilor privind prezervarea instituțiilor traditionale ale tătarilor din Crimeea, inclusiv a Mejlisului. Pentru această decizie au votat 13 judecători – împotriva au votat trei. Totodata, Curtea a decis în unanimitate ca Rusia sa garanteze accesul la educație în limba ucraineană în Crimeea.
Fillon: "Crimeea este din punct de vedere istoric, cultural și lingvistic teritoriu rusesc"
Candidatul dreptei conservatoare la președinția Franței François Fillon a declarat că în situația cu Crimeea ocupată nu ar trebui să uităm despre dreptul popoarelor la autodeterminare, [ntr-un interviu cu Le Figaro, preluat de îndată de organul de propagandă rusesc Sputnik.
„Noi trebuie să respectăm două principii fundamentale și contradictorii: respectarea frontierelor și a dreptului internațional și dreptul la autodeterminare“, – a spus Fillon, ignorând un amănunt important: referendumul din Crimeea a fost organizat în timp record dupa ocuparea peninsulei de catre armata rusă si sub controlul trupelor ruse.
Potrivit candidatului la președinție, "Crimeea este din punct de vedere istoric, cultural și lingvistic teritoriu rusesc.
„Este inutil să insistăm ca Rusia să se retragă din Crimeea, acest lucru nu se va întâmpla“ – a spus Fillon.
În opinia sa, singura cale de ieșire din criză – organizarea unei conferințe internațională privind viitorul Crimeei sub auspiciile ONU și împreună să se găsească o soluție.
Inalt militar SUA: Rusia acționează agresiv Marea Neagră și Ucraina
General Locotenentul Ben Hodges, comandantul Armatei SUA in Europa, a declarat intr-un interviu pentru News.ro ca Rusia continua sa actioneze "agresiv" in zona Marii Negre, precum in Georgia si Ucraina, si arata lipsa de transparenta in exercitiile militare pe care le desfasoara, lucru care "ingrijoreaza" statele din regiune.
"Sunt dezamagit ca Rusia nu a fost mai transparenta cu exercitiile ei. Continua sa actioneze, cred, intr-un mod agresiv. Si e valabil in intreaga zona a Marii Negre. Avem 10.000 de soldati rusi care ocupa parti din Georgia, in Abhazia si Osetia de Sud si care in mod clar nu intentioneaza sa plece, desi au spus ca vor face acest lucru dupa invadarea Georgiei, prin intermediul intelegerii facute de Sarkozy (Nicolas Sarkozy, fost presedinte al Frantei - n.r.)", a spus generalul american.
Aflat intr-o vizita la baza militara de la Mihail Kogalniceanu, Hodges a vorbit, intr-un interviu acordat News.ro, si despre actiunile Rusiei din Ucraina, unde continua sa sprijine separatistii cu armament.
"Toata lumea stie ca Rusia le asigura separatistilor care incearca sa submineze conducerea Ucrainei munitie, sisteme de armament, leadership si in mod clar nu respecta suveranitatea Ucrainei, dar nici nu respecta OSCE, nu permit reprezentantilor OSCE sa isi faca treaba", a afirmat el.
Seful fortelor SUA din Europa a spus insa ca sunt semnale imbucuratoare in zona flancului estic, precum in zona baltica. Cu referire la declaratii facute de el in 2016, potrivit carora exista riscul unei invazii rusesti in fata careia NATO sa nu poata reactiona, generalul a precizat ca aceste scenarii nu mai sunt de actualitate.
Kremlinul neagă că ar plănui să anexeze Donețkul și Luganskul
Rusia nu intenționează să integreze în componența sa autoproclamatele republici Donețk și Lugansk, ci pledează pentru aplicarea completă a acordurilor din 2015 de la Minsk, a declarat joi purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
"Este absurd!", a exclamat Peskov, într-un comentariu la informațiile difuzate de agenția de presă Bloomberg, potrivit căreia Moscova ar avea un plan care presupune separarea regiunilor Donețk și Lugansk de Ucraina și apoi integrarea treptată a acestora în componența statului rus.
"Timp de mai mulți ani, atât președintele Vladimir Putin, cât și oficiali la diferite niveluri au declarat că Moscova nu va încerca să integreze autoproclamatele republici Donețk și Lugansk" din estul Ucrainei, a insistat Peskov, adăugând că există "un singur plan — de a se obține aplicarea acordurilor de la Minsk".
Întrebat dacă Moscova vede Donețkul și Luganskul în componența Ucrainei, Peskov a declarat: "Aceasta este problema internă a Ucrainei”.