Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina. LiveBlog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.


Putin și patriarhul Kirill al Moscovei.
10:31 14.10.2018

Biserica Ortodoxă Rusă va rupe legăturile cu Constantinopolul, iar Lavrov acuză Washingtonul

Patriarhul Filaret al Bisericii Orthodox din Kiev conducând slujba în catedrala Volodîmîski, 11 oct., 2018
Patriarhul Filaret al Bisericii Orthodox din Kiev conducând slujba în catedrala Volodîmîski, 11 oct., 2018

Independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene este "o provocare" susţinută de Washington, a declarat ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov.

Acestea sunt "provocări întreprinse de Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, cu susţinerea publică şi directă a Washingtonului", susţine şeful diplomaţiei ruse.

Vineri, Kremlinul a atenţionat că Rusia va "apăra interesele ortodocşilor" în caz de tulburări religioase în Ucraina după recunoaşterea de către Patriarhia Constantinopolului a unei Biserici independente de tutela Patriarhiei Moscovei.

Rusia va "apăra interesele ortodocșilor" în cazul unor tulburări religioase în Ucraina, după ce Patriarhatul din Constantinopol a recunoscut o biserică ucraineană independentă de tutela Moscovei, a amenințat Kremlinul.

"Dacă au loc acțiuni ilegale, atunci, evident, la fel cum Rusia apără peste tot interesele rușilor și ale rusofonilor, va apăra interesele ortodocșilor. Este o poziție globală și de înțeles", a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.

Potrivit poziției Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhia Moscovei, creată la 1589, nu are dreptul să pretindă titlul de biserică-mamă în relația cu Biserica Ucrainei, care a fost fondată în anul 988.

Biserica Ortodoxă Rusă va trebui să rupă relaţiile cu Constantinopolul, după ce Sinodul întrunit la Istanbul a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a declarat joi Alexandr Volkov, purtător de cuvânt al patriarhului rus Kiril.

"Patriarhia Constantinopolului a luat astăzi o decizie catastrofală. În primul rând pentru sine şi în general pentru întreaga ortodoxie", a spus Volkov.

Sinodul a anulat totodată excomunicarea patriarhului ucrainean Filaret, pe care a decis să îl "restabilească în funcţia sa ierarhică".

Filaret este ierarhul care a înfiinţat o Biserică Ortodoxă Ucraineană în 1991, după ce Ucraina a devenit stat independent. El s-a proclamat patriarh al acestei biserici şi ca urmare a fost excomunicat de Patriarhia Rusă.

"Această provocare a fost gândită în scopul de a folosi cele două biserici schismatice din Ucraina (Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului şi Biserica Ucraineană autocefală), pe care nu le-a recunoscut niciodată nicio Biserică Ortodoxă, dar pe care în interesul acestei provocări, convocând zilele trecute Sfântul Sinod la Constantinopol, patriarhul Bartolomeu le-a declarat canonice şi a ridicat anatema de pe cei doi ierarhi ce conduc aceste Biserici schismatice", a spus Lavrov.



Ministrul de externe rus a amintit că amestecul în viaţa Bisericii este interzis prin lege în Ucraina, în Rusia şi "orice alt stat normal". "Însă atunci când reprezentantul special al SUA pe probleme de relaţii între biserici salută deschis decizia Patriarhului Bartolomeu, când (reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, Kurt) Wolker, care ar trebui în numele SUA să se ocupe cu susţinerea reglementării ucrainene în baza acordurilor de la Minsk, declară ce declară, atunci amestecul SUA este evident", a subliniat ministrul rus de externe.

Patriarhia ecumenică de la Constantinopol, cea mai înaltă autoritate canonică din lumea ortodoxă, a anunţat joi că recunoaşte independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în pofida opoziţiei din partea Patriarhiei Moscovei, precum şi din partea Kremlinului.

În Ucraina, Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Moscovei este cea mai mare comunitate religioasă prin numărul de parohii, dar tot mai mulţi ucraineni se alătură Bisericii subordonate Patriarhiei Kievului, autoproclamată după independenţa ţării în 1991.

17:04 11.10.2018

Lovitură pentru Putin: Patriarhul Bartolomeu de la Istanbul a acordat azi autocefalie bisericii ucrainene

Patriarhul Kirill (stânga) al Rusiei și Patriarchal Ecumenic Bartolomeu Ia Istanbul, 31 august, 2018
Patriarhul Kirill (stânga) al Rusiei și Patriarchal Ecumenic Bartolomeu Ia Istanbul, 31 august, 2018

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, de la Istanbul, a anunțat astăzi acceptarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care era teoretic dependentă până astăzi de Patriarhia Rusiei.

Este o grea lovitură pentru Putin și pentru ambițiile sale eurasiatice.


Dintre cele 14 biserici ortodoxe autocefale, cea a Rusiei, cu 150 milioane credincioși, este cea mai mare din lume, iar Rusia lui Putin și Patriarhului Kirill, forst coleg al lui Daniel al României, a acceptat întotdeauna doar cu mare greutate să se considere egala celorlalte, sau subordonată în vreun fel Patriarhului Ecumenic de la Istanbul.

Cele 12.500 de parohii ucrainene formau până acum o treime din totalitatea posesiunilor bisericii ruse. Pierzând Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă devine doar o biserică normală și nu mai este rivala celei de la Constantinopole.

Este, de asemenea, o mare lovitură pentru patriarhul rus Kirill, cel la care a mers Daniel să îi ofere ajutor în chestiunea ucraineană. Kirill va rămâne în istorie ca cel care a pierdut Ucraina.


Patriarhii schismatici de la Kiev ai celor două biserici opuse Moscovei, Filaret și Makarie, au fost făcuți astăzi de Bartolomeu ierarhi canonici ai Bisericii Ortodoxe, ei nemaifiind considerați schismatici.

Biserica Ortodoxă a Kievului a fost supusă Moscovei încă din sec. al XVI-lea. Visul de autocefalie, de independență, datează de un secol, dar a recăpătat avânt după ocuparea Crimeei și intervenția militară a Rusiei în Donbas, în Estul Ucrainei. Petro Poroșenko s-a folosit mult de cauza autocefaliei, una din promisiunile lui de campanie.

Patriarhul rus Kirill nu s-a arătat păstor de suflete creștine independent și a sprijinit Rusia și pe Putin. Războiul a făcut peste 10.000 morți în patru ani, din 2014 încoace, ortodocșii se omoară între ei, dar Patriarhul de la Moscova nu a scos un cuvânt, ba chiar a luat partea lui Putin.

Chiar pe teritoriul Ucrainei, popi supuși Moscovei au refuzat să îngroape militari morți în luptele cu separatiștii din Donbas.

Ba chiar, Kirill al Moscovei a reușit să stârnească dușmănia Patriarhului Bartolomeu de la Istanbul, boicotând în 2016 conciliul ortodox din Cipru, care fusese pregătit vreme de o jumătate de secol, asta pentru că Kirill (și Rusia) dorea un statut special. Așa încât, Bartolomeu a acordat astăzi autocefalia bisericii ucrainene.

Kirill stârnise de altfel un moment comic în martie anul acesta la Sofia, în momentul unei vizite acolo, când Kirill s-a simțit lezat de faptul că premierul bulgar Boiko Borisov a mulțumit, printre altele, României pentru participarea sa la războiul de eliberare de turci din 1877-1878.

Nemulțumirea afișată public de patriarhul rus Kirill a produs o reacție violentă a vice-premierului bulgar Valeri Simeonov, ieșit din partidul ultra-naționalist Ataka, acesta numindu-l pe patriarhul Kirill „agent KGB” (sub numele Mihailov) și „Табачный митрополит!" („Mitropolitul țigărilor”, sau „Monseigneur tutun”, pentru traficul de țigări de care e acuzată patriarhia Rusiei).

Carevasăzică până și naționaliștii bulgari sunt sătui de ruși. Asta contrastează total cu atitudinea Patriarhului României Daniel, care, în decembrie 2017 la Moscova, a condamnat voalat faptul că biserica ortodoxă ucraineană nu mai vrea să se supună Moscovei.​

Puțini au remarcat atunci că deși nimeni nu l-a mandatat pe Daniel să facă asta. Patriarhul Daniel s-a dus la Moscova să aducă un sprijin bisericii ruse și Kremlinului împotriva autochefaliei bisericii ucrainene, care, iată, de astăzi este reală.

Daniel și Kirill, 27 octombrie, 2017
Daniel și Kirill, 27 octombrie, 2017

Daniel și Patriarhul Kiril al Moscovei sunt vechi prieteni din vremea colaborării strânse dintre KGB și Securitate și când amândoi au trăit o vreme în Elveția înainte de 1989.

Daniel a zis la Moscova că "Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă, chiar dacă este răstignită”, făcându-se că uită că Hristos nu a întemeiat o biserică, ci, involuntar, o nouă credință și că o situație similară celei din Ucraina se întâlnește în Republica Moldova, unde există o biserică ortodoxă supusă Moscovei și una națională, autochefală.

Biserica rusă l-a excomunicat pe Filaret, când acesta a scos Patriarhia Kievului de sub controlul Moscovei, în 1992.

Peisajul religios ucrainean e de fapt mult mai complicat decât cel din Moldova (sau cel din Macedonia), unde există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autochefală.

In Ucraina, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA).

Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 25 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sînt considerați schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.

Patriarhul Filaret al Kievului.
Patriarhul Filaret al Kievului.

16:31 11.10.2018

Patru militari guvernamentali uciși în estul țării


Kievul a anunțat că patru soldați guvernamentali au fost uciși și trei răniți în ciocniri cu separatiștii susținți de Rusia în estul țării.

Ministerul Apărării a anunțat într-un comunicat din 11 octombrie că doi militari ucraineni au murit în ultimele 24 de ore în ciocniri care au lăsat, de asemenea, șase separatiști morți și 10 răniți.

Alți doi soldați au suferit răni fatale într-o explozie de mine, militari ucraineni au anunțat ulterior pe Facebook.

Separatiștii au încălcat încetarea focului de 28 de ori în ultimele 24 de ore, au lansat rachete antitanc, mitraliere, lansatoare de grenade și mortar, spune declarația ministerului apărării.

Separatiștii susțin că forțele guvernului ucrainean au încălcat de 25 ori încetarea focului, dar că nimeni nu a fost rănit.

Din aprilie 2014, mai mult de 10.300 de persoane au fost ucise în luptele dintre forțele guvernului ucrainean și separatiștii care controlează părți ale regiunilor Donețk și Luhansk.

Acordul de încetare a focului anunțat ca parte a acordurilor de la Minsk - acordurile din septembrie 2014 și februarie 2015 care au avut ca scop rezolvarea conflictului - nu au reușit.

Un nou acord de încetare a focului a fost atins la sfârșitul anului 2017 și urma să înceapă la 23 decembrie, dar ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcări repetate de atunci.

13:55 11.10.2018

Explozia de la un depozit de muniţie din Ucraina a fost „cel mai probabil sabotaj”

Explozia produsă în noaptea de marţi spre miercuri la un depozit de muniţie din regiunea Chernihiv din Ucraina a fost „cel mai probabil sabotaj”, au transmis autorităţile, adăugând că investighează situaţia pentru alte posibile opţiuni.

„Intensitatea exploziei sugerează că cel mai probabil a fost sabotaj”, a declarat Rodyon Tymoshenko, şeful forţelor armate, adăugând că incidentul a fost provocat de patru explozii separate.

Explozia puternică urmată de un incendiu a cauzat evacuarea a mii de persoane din oraşul Ichnya din regiunea Chernihiv, situat la aproximativ 176 kilometri nord de capitala Kiev.

Autorităţile au transmis că nu au existat victime în urma incidentului.

Prim-ministrul ucrainean Volodymyr Groysman a transmis prin intermediul unui mesaj pe Twitter că autorităţile locale vor asigura adăpost pentru toate persoanele evacuate.

Incendiul și exploziile au început în jurul orei locale 03.30 (0.30 GMT) într-un arsenal care acoperă 680 de hectare într-un mic oraș din Droujba din regiunea Cernihiv, la 130 de kilometri nord-est de Kiev.

Autoritățile nu au raportat decedați sau răniți, dar peste 12.500 de oameni din aproximativ 30 de localități pe o rază de 16 kilometri au fost evacuate sau au părăsit zona singuri, potrivit unui comunicat al Serviciului pentru Situații de Urgență.

Președintele Petro Poroșenko a convocat o reuniune a oficialilor forțelor de ordine, iar premierul Volodîmîr Hroisman a făcut o vizită la fața locului.

”Aștept rapid rezultatele investigației”, a spus Poroșenlo, care a cerut intervievarea tuturor gardienilor care erau la post în timpul accidentului.

Acesta a mai spus că având în vedere proximitatea graniței cu Rusiei, ”este privilegiată teza sabotajului”.

Mai sunt investigate două teze, respectiv încălcarea regulilor de siguranță împotriva incendiului și incendierea criminală, pentru a disimula furtul muniției.

Incidentul a pornit cu explozii simultane în trei unități de depozitare, urmate după 20 de minute de explozia a altor șase unități care conțineau sisteme de lansare a rachetelor.

Încarcă mai mult

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG