Presa internationala urmareste cu atentie evolutiile din Ucraina si manifestatiile de protest de acolo. Cum se vede situatia de la Washington? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.
Ieri, dupa cum se stie, circa 100 de mii de persoane au cerut la Kiev demisia presedintelui Viktor Ianukovici, dupa ce acesta a spus nu – sub presiune ruseasca – acordurilor de integrare cu Uniunea Europeana. Apelurile la revolutie, care s-au facut auzite in capital Ucrainei si fisurile care incep sa apara in interiorul regimului indica o stare de lucruri serioasa, mai ales in conditiile in care fortele de ordine au reprimat pina acum violent protestele.
Cum se intimpla de obicei, in astfel de imprejurari, ramine de vazut daca fisurile din regim vor viza si servicii de armata si de securitate si daca marii afaceristi - oligarhii - se vor intoarce si ei impotriva lui Ianukovici, ceea ce pina acum nu pare sa se intimple. Dar un articol din New York Times mentioneaza ca fostul ziarist si actual activist civic, Sobolev a fost invitat la o statie de televiziune, al carei patron este Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainian, ceea ce poate insemna ca magnatul vrea sa fie pregatit pentru orice alternativa.
Spre deosebire de revolte recente - cele din Turcia, sau Brazilia sau primavara araba - manifestatiile din Ucraina au o importanta prezenta politica, partide de opozitie. Intr-un articol din The Economist intitulat Bătălia pentru Ucraina se arata că comportamentul lui Ianukovici la reuniunea de la Vilnius este cea mai buna dovada că el nu a impartasit niciodata valorile europene si nu a avut intentia sa semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeana. „El s-a folosit doar de acesta ca un instrument de negociere cu Rusia” - spune articolul.
Intr-un editorial aparut in New York Times se arata ca presedintele ucrainian nu a avut optiuni prea avantajoase la indemina la Vilnius. Autorul adauga ca tacticile dure ale lui Putin il prezinta ca pe un exponent nereformat al razboiului rece, care nu se da inapoi de la nimic pentru a mentine influenta Moscovei in asa numita „strainatate apropiata”. Vladimir Putin isi propune sa aduca republici foste sovietice in acordul vamal si apoi in Uniunea Euro-asiatica, pe care o prezinta ca un echivalent al Uniunii Europene. „Doar ca nu este” - continua editorialul, adaugind „Uniunea Europeana este un parteneriat voluntar, bazat pe valori democratice si reguli economice comune. Uniunea domnului Putin este o asociatie de tari fortate sa participe, fara standarde de comportament in afara supunerii fata de Moscova”.
Astazi, presedintele Putin viziteaza Armenia, incepind cu orasul Gyumri, o regiune extreme de saraca, in care Rusia are de-acum o baza militara. El va incerca probabil sa prezinte oferta ruseasca, intr-o lumina favorabila. Asta intr-o tara ca Armenia, izolata, cu serioase probleme economice si un masiv exod de lucratori catre Rusia si cu spectrul conflictului cu Azerbajan, arbitrat de la Moscova. Si astfel Armenia, una dintre cele mai europene republici fost sovietice revine se pare fortat sub spectrul Kremlinului fara ca macar sa se faca auzite proteste populare masive, de genul celor din aceste zile de la Kiev.
