Mii de demonstranți pro-europeni au petrecut noaptea în Piața Independenței de la Kiev, după violențele de duminică, în timp ce țări și organizații occidentale au cerut autorităților ucrainene să respecte dreptul cetățenilor la proteste.
Duminică, în centrul Kievului au ieșit sute de mii de oameni, sfidând o interdicție de a demonstra. Protestatarii au cerut demisia președintelui Viktor Ianukovici, care a renunțat la semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
Violențe au izbucnit în fața clădirii președinției, unde poliția a răspuns cu grenade lacrimogene atacurilor cu pietre și cocktailuri Molotov din partea unor protestatari mascați. Aceștia au adus și un buldozer în fața cordoanelor poliției, dar nu l-au folosit.
Autoritățile spun că cel puțin 100 de polițiști și peste 50 de protestatari au fost răniți și au primit îngrijiri medicale.
Liderii opoziției au spus ulterior că atacul ar fi fost o provocare. Ei au chemat ucrainenii din întreaga țară să vină astăzi la Kiev pentru continuarea pașnică a protestului.
Presa ucraineană a relatat că președintele Ianukovici a petrecut mare parte a zilei de duminică la o reședință din apropierea Kievului, împreună cu principalii săi consilieri.
Ales în 2010 cu sprijinul deschis al Moscovei și cu votul alegătorilor din estul vorbitor de limbă rusă al Ucrainei, Ianukovici se confrunta și fără protestele de acum cu o criză de popularitate din cauza greutăților economice.
Refuzul din ultima clipă al președintelui să semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană pe care tot el l-a adus în pragul semnării a electrizat forțelor opoziției.
Duminică, liderul partidului de opoziție UDAR, campionul mondial la box, Vitali Klitschko le-a cerut protestatarilor să nu cedeze controlul în Piața Independenței, principala piață a Kievului. „Trebuie să-i mobilizăm pe toți, în întreaga țară, că să nu pierdem inițiativa”, a spus Klitschko. El este văzut drept unul dintre cei mai redutabili potențiali contra-candidați ai lui Ianukovici la următoarele alegeri prezidențiale plănuite pentru martie 2015.
Proteste au avut loc și în alte orașe ucrainene. Zeci de mii de oameni au protestat în orașul vestic Lvov. Chiar și în orașul natal al președintelui Ianukovici, Donețk, câteva sute de oameni au sfidat interdicția autorităților și au organizat o demonstrație antiguvernamentală.
La Kiev, în timpul demonstrației considerată cea mai amplă de la Revoluția Portocalie din 2004, câteva zeci de membri ai partidului naționalist Svoboda au ocupat clădirea pustie a primăriei capitalei.
Protestatarii au arborat drapelul Ucrainei la un geam al clădirii și au scris cu spray roșu în apropierea intrării:
Protestele anti-prezidențiale la Kiev au început la 21 noiembrie, când guvernul președintelui Ianukovici a anunțat că suspendă semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, plănuită inițial pentru summit-ul din 28-29 noiembrie la Vilnius. Guvernul și președintele au invocat costurile mari ale unor măsuri protecționiste, cu care amenința Rusia.
Primele violențe au izbucnit la Kiev, sâmbătă noaptea, după summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius încheiat vineri. Sute de polițiști înarmați cu bastoane au atacat și au alungat protestatarii din Piața Independenței. Operațiunea s-a soldat cu aproximativ 30 de răniți. Duminică, șeful poliției de la Kiev și-a dat demisia.
Sâmbătă seara, un tribunal de la Kiev a interzis protestele în Piața Independenței până la 7 ianuarie. Interdicția a fost sfidată duminică de sutele de mii de demonstranți.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a chemat autoritățile de la Kiev să respecte dreptul ucrainenilor la libertatea de exprimare. Purtătorul de cuvânt, Jen Psaki a spus că „în Ucraina de astăzi nu trebuie să aibă loc violențe și intimidări”.
Ministrul de externe al Poloniei, Radek Sikorski, și cel al Suediei, Carl Bildt, autorii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, și-au exprimat sprijinul pentru demonstrațiile ucrainene. „Suntem bucuroși că atâția ucraineni înfruntă frigul pentru a protesta față de decizia abruptă a președintelui lor de a renunța la semnarea Acordului ce asociere cu Uniunea Europeană”, se spune în declarația celor doi miniștri.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a chemat toate părțile implicate „să se abțină cu orice preț de la violențe și folosirea forței”.
Președintele Ianukovici însuși a spus într-o declarație televizată adresată opoziției că Ucraina și-a ales deja „calea istorică” a integrării europene. Dar a adăugat că relațiile mai strânse cu Uniunea Europeană vor veni numai atunci când Ucraina va fi tratată „ca parteneră egală, care este respectată, și de ale cărei dorințe se ține cont”. La respingerea acordului de asociere, Ianukovici justificase decizia prin faptul că Uniunea Europeană ar oferit prea puțin bani, „o nimica toată” Ucrainei, care a cerut compensații mari pentru așteptatele pierderi din comerțul cu Rusia.
