Este oare violenţa faţă de femei şi fete o problemă care îmbătrâneşte? Ce pot autorităţile pentru a diminua acest fenomen ruşinos pentru orice societate? Şi ce schimbări în timp privind combaterea şi reducerea violenţei faţă de fiinţele mai slabe şi vulnerabile putem constata acum, la o nouă ediţie a Campaniei „16 Zile de Acțiuni Împotriva Violenței în Baza de Gen”. Vom discuta subiectul cu dna viceprim-ministru Tatiana Potîng.
Europa Liberă: Suntem la o nouă ediţie a Campaniei „16 Zile de Acțiuni Împotriva Violenței în Baza de Gen”, suntem într-un fel spus la un nou prilej de a judeca despre acţiunile statului şi ale societăţii civile menite să excludă în variantă optimistă orice agresiune şi de orice natură faţă de femei, fete, în familie. Campaniile în general nu prea sunt agreate de mulţi care consideră că unele acţiuni nu trebuie să se reducă doar la ocazii prestabilite. De la înălţimea postului Dvs. puteţi afirma că până acum acţiunile de campanie au asigurat o schimbare în bine?
Şi vreau să vă spun că impactul pe care l-am resimţit atunci imediat ca şi atitudine a copiilor a fost extraordinar. Copiii din toată republica, şi aici trebuie să menţionez şi faptul că de la an la an numărul copiilor interesaţi să participe la campanie s-a dublat, deci copii scriau compuneri, eseuri, poezii, anul trecut au făcut şi filme despre egalitatea de gen pe de o parte, şi în acelaşi timp împotriva indiferenţei care naşte violenţă.
Copii s-au arătat foarte sensibili la acest fenomen şi au condamnat în primul rând violenţa, prin desenele lor, prin activităţile lor ulterioare, precum au menţionat deja mai târziu. Deci, putem spune cu certitudine că sensibilizează astfel de campanii, poate nu prea mult public, dar menirea acestor campanii aceasta este - să sensibilizeze.”
Europa Liberă: Ce este de remarcat nou în modul de informare şi sensibilizare în cadrul acestei ediţii a campaniei?
Tatiana Potîng: „Anul acesta s-a extins arealul pentru mai multe zone, deci şi la Bălţi vor avea loc în perioada aceasta câteva activităţi, avem o organizaţii neguvernamentală „Onoarea şi dreptul unei femei contemporane” care va organiza conferinţe la Universitatea din Bălţi, la Căuşeni va avea loc un flash-mob, deci se dispersează un pic arealul. În acelaşi timp trebuie să menţionez sprijinul mai multor ONG-uri anul acesta, dar şi parteneriatul acesta dintre autorităţile publice centrale. Chiar la prima zi, când am lansat campania, a fost foarte implicat și Congresul Autorităţilor Locale din Moldova…”
Europa Liberă: Această asociere a prim arilor la această campanie, în acest an în premieră, sunt primarii din punctul dvs. de vedere o verigă importantă în acest lanţ de instituţii ale statului care ar trebui să ajute victimele violenţei?
Tatiana Potîng: „Primarii în primul rând sunt formatori de opinie în localităţile de unde vin - ei au fost votaţi, ei sunt autoritate, atitudinea căreia contează pentru locuitorii acestor localităţi. Ei trebuie în primul rând aşa percepuţi, mai degrabă decât autoritate care va face ordine. Ei pot să inducă, să inspire, să atenţioneze populaţia care se află în această comunitate, cetăţenii care l-au votat, cu privire la acest fenomen condamnabil. ”
Europa Liberă: La o privire mai generală, unde se află R. Moldova, din punctul de vedere al combaterii acestui fenomen prin instrumentele disponibile ale statului? Este de înţeles că violenţa, predispoziţie pentru violenţă, în special faţă de femei şi fete, necesită oriunde în lume, într-un grad mai mare sau mai mic, un tratament metodic şi îndelungat probabil. Unde suntem cu crearea instrumentelor necesare?
Tatiana Potîng: „Noi avem şi cadru legislativ, şi cadru normativ, deci documentele de nivel II. Sunt permanent monitorizate ulterior cazurile respective. Deci, în principiu, instrumentarul de intervenţie este unul care ne-ar permite şi ne permite să intervenim atunci când putem să constatăm un caz sau altul.
Ceea ce ne deosebeşte de vecinii de mai departe este faptul că noi percepem altfel violenţa. Suntem încă, trebuie să recunoaştem, o societate patriarhală, în care violenţa faţă de o femeie nu este condamnată de toată lumea.”
Europa Liberă: În general, din punctul Dvs. de vedere, cât de vizibile vi se par schimbările de mentalităţi şi care ţin de sentimentul de libertate pe care trebuie să-l aibă femeile deopotrivă cu bărbaţii, pentru a înţelege că nimic nu o poate justifica transformarea ei în victimă a violenţei, decât doar violenţa? Impresia este că mult se bazează pe un sentiment de lipsă de liberate a multor femei care pleacă capul în faţa violenţei…
Tatiana Potîng: „Lipsă nu atât de libertate, cât de demnitate mai degrabă - asta trebuie să li se educe, sentimentul demnităţii, al egalităţii cu cel care este alături, pentru că, din păcate, violenţa faţă de femei sau faţă de fete se constată mai degrabă în familie. Deci, cei mai aproape, persoanele care parcă sunt cele mai apropiate, de obicei soţii au un comportament agresiv şi violent, şi aici vorbesc despre atitudinea aceasta patriarhală când femeile se tem să raporteze la organele deja abilitate cu sancţionarea acestor cazuri, deci ele se tem să raporteze.
În acest sens, faptul că noi avem o creştere a indicatorului respectiv la poliţie vorbeşte tocmai despre emanciparea aceasta a femeii care începe să conştientizeze că nu se poate admite, că nu se poate să accepte o atitudine agresivă, violentă în raport cu sine – de orice fel, fie verbală, fie fizică, fie psihică.”
Europa Liberă: Vorbeam de liberate interioară a fiecărui om. Ce posibilităţi, totuşi, din punctul acesta de vedere, luând în consideraţie această frică, această închidere în sine şi consumare a tot şi toate după uşile închise ale casei, ce posibilităţi există sau mecanisme ce ar permite evaluarea proporţiilor acestui fenomen în Republica Moldova? Luând în consideraţie că agresorii se manifestă de cele mai multe ori, cum spuneam, cu uşile închise, ferindu-se de ochii lumii. La înălţimea unui viceprim-ministru, a guvernului sunt posibilităţi de a evalua corect şi la adevăratele proporţii acest fenomen în Republica Moldova, sau mai mult le intuim şi aflăm indirect despre asta?
Tatiana Potîng: „S-au făcut studii asupra acestui fenomen în Republica Moldova, în 2012 s-au făcut studii care au constata o
Peste 60% din femeile din R. Moldova s-au confruntat cu cel puţin o formă de violenţă...
Sunt îngrijorătoare aceste date, dar, repet, aceste campanii au tocmai menirea să sensibilizeze şi victimele potenţiale, foste, care îşi dau seama că nu are nimeni dreptul să le agreseze.
În acelaşi timp apar tot mai multe structuri cu sprijinul statului, dar şi sprijinul ONG-urilor care încearcă să reabiliteze nu doar victima, ci şi agresorul. Eu am fost recent la Drochia ca să văd un asemenea centru pentru agresori, cărora li se acordă suport psihologic în procesul acesta de reabilitare, având în vedere această deviere de percepţie asupra femeii, care nu trebuie bătută, dar lucruri despre care el nu ştie, pentru că nu a fost învăţat din varii motive.”
Europa Liberă: Deci, corectare, nu justificare sau îndreptăţire a acestor agresori…
Tatiana Potîng: „Nu, sub nici o formă. Corectare de comportament, cu asistenţă psihologică.”
