Linkuri accesibilitate

Reforma Procuraturii intră în dezbatere publică


Vlad Gribincea, Igor Corman, Oleg Efrim, Corneliu Gurin (de la stânga la dreapta)
Vlad Gribincea, Igor Corman, Oleg Efrim, Corneliu Gurin (de la stânga la dreapta)

Doar că există o mare problemă: schimbarea procedurii de alegere a procurorului general prin amendarea Constituţiei.


Reforma Procuraturii intră în dezbatere publică. Viziunea experţilor care au elaborat conceptul, cu girul şi participarea Ministerului Justiţiei şi al instituţiei care trebuie să se reformeze, a întrunit în general doar aprecieri favorabile astăzi, la lansarea dezbaterii. Doar că există o mare problemă – nevoia ce pare irealizabilă în acest moment de a se amenda Constituţia astfel ca cel ce va avea ultimul cuvânt de spus la alegerea Procurorului General să fie şeful statului, şi nu preşedintele parlamentului, ca până acum. Liliana Barbăroşie are amănunte:

Printre cele mai substanţiale şi, probabil, sensibile modificări care se propun figurează îngustarea competenţelor Procuraturii, acestea reducându-se cu preponderenţă la dosare penale; lichidarea unor procuraturi specializate, cum ar fi cea militară sau a transporturilor, dar şi renunţarea la procuraturi teritoriale, fiind vizata întâi de toate cea a municipiului Chişinău, pe motiv nu şi-ar justifica existenţa. Reforma mai promite procurorilor mai multă independenţă procesuală, astfel încât să existe cât mai puţini superiori care să poată verifica hotărârile emise de un procuror inferior. In acelasi timp strategia reformei presupune excluderea gradelor speciale, similare celor militare, procurorii obţinând în schimb salarii foarte apropiate de cele ale magistraţilor.

Foarte asemănător magistraturii ar urma să funcţioneze şi organele de autoadministrare ale procurorilor, care vor avea chiar un cuvânt puternic de spus la selectarea Procurorului General.

Cel mai mare semn de întrebare pe care îl ridică acum reforma propusă de experţi este nevoia amendării Constituţiei care în Republica Moldova se face cu două treimi din voturile din parlament. Problema e că în viziunea experţilor, ca să fie scos cât mai mult posibil de sub influenţa politică, Procurorul General ar trebui să fie numit de şeful statului, şi nu de speaker cum prevede Constituţia, după organizarea unui concurs cu participarea persoanelor din interior şi eventual din afara breslei. În condiţiile in care toate coaliţiile de guvernare ce au existat până abia de au reuşit să încropească majorităţi parlamentare, o amendare a Constituţiei este greu de imaginat, fără concursul larg al opoziţiei. Aşa că cei mai mulţi deputaţi care s-au prezentat astăzi la lansarea reformei anume asupra acestei probleme au stăruit.

Cu titlu de replică, Vlad Gribincea, şeful grupului de experţi, spune că, dat fiind caracterul inamovibil al funcţiei de Procuror General, amendarea Constituţiei ar putea de fapt să mai aştepte:

„Intuiesc eu că avem un Procuror General încă pe cel puţin patru ani şi ceva, aşa că amendarea Constituţiei nu este chiar atât de urgentă. Variante de alternativă am discutat, dar niciuna nu soluţionează problema conferirii unei independenţe mai mari acestei funcţii.”

Riscul ca reforma să treneze rămâne totuşi mare. Mai ales că reperele temporare au fost evitate de demnitarii participanţi la lansare. Dimpotrivă, speakerul democrat Igor Corman a vorbit despre nevoia creării unui grup parlamentar special care să continue ceea ce au început experţii, lucru ce ar putea tărăgăna, în principiu, finalizarea documentelor de reformă. O schimbare de paradigmă politică la scrutinul de peste un an ar putea în general însemna oprirea reformei. În cazul reformei finanţelor locale, de exemplu, nici nu a fost nevoie de schimbarea acestei paradigme - autorităţile singure s-au răzgândit să o aplice din momentul propus iniţial, unii spun pentru a nu pierde controlul asupra primăriilor înainte de alegeri.

Aşa că, toate la un loc, au întărit senzaţia participanţilor că va urma un proces mult mai îndelungat decât şi-au imaginat autorii reformei.

Un fapt care inspiră totuşi încrederea în finalul fericit al restructurării începute este că conceptul, lăudat altminteri de marea majoritate a reprezentanţilor societăţii civile, este un document asumat atât de Ministerul Justiţiei, cât şi de către Procuratura Generală. Corneliu Gurin, şeful procurorilor, a menţionat chiar că este o reformă ce se bucură de sprijin din interiorul breslei.

Singurul care a stăruit pe urgentarea procesului de scriere a legilor necesare punerii în practică a restructurării a fost ministrul justiţiei, Oleg Efrim, care găseşte necesar ca documentele de reformă să fie trimise spre expertizare Consiliului Europei într-un proces paralel cu elaborarea şi dezbaterea lor publică.
Previous Next

XS
SM
MD
LG