Aparentul eșec al misiunii fulger la Kiev a Comisarului European responsabil cu extinderea Stefan Fule plasează Uniunea Europeană sub o dublă constrângere. Parlamentul ucrainean a amânat din nou astazi, de astă dată cu două zile, pînă joi 21 noiembrie, discutarea legislației ce i-ar permite fostului premier întemnițat Iulia Timoșenko să meargă la tratament în străinătate.
In cazul in care acest lucru nu se va întâmpla, UE trebuie să decidă în mai putin de o săptămînă dacă sau nu să semneze cu Ucraina, la reuniunea la vârf de la Vilnius de săptămîna viitoare, un Acord de asociere cu Ucraina, precum și unul al liberului schimb.
UE condiționase semnarea acordului de eliberarea lui Timoșenko, a cărei condamnare pentru abuz de putere e considerată de Bruxelles un caz de „justiție selectivă”.
Se vorbește din ce în ce mai insistent de riscul unui rou război rece. In practică, indiferent de evoluția situației, atât semnarea cît și nesemnarea Acordului vor avea consecințe serioase nu doar pentru Ucraina, dar și pentru toți vecinii ei și întreaga Europa de est.
Nesemnarea Acordului, datorată în principal unui refuz al Kievului de a o elibera pe Timoșenko, ar echivala cu o importantă manșă câștigată de Rusia lui Putin. Prestigiul Uniunii Europene în zonă ar fi știrbit, iar statele Parteneriatului Estic, care sint cu toatele foste republici sovietice prinse între influențele rivale ale Rusiei și UE, ar putea să cedeze treptat insistențelor Kremlinului care caută să le facă să reintre in zona sa de influență, mai ales prin intrarea in Uniunea Vamală pe care Rusia o formează deja cu Bielorusia și Kazahstanul. In afară de Bielorusia, o altă țară din cele șase ale Parteneriatului Estic cu UE, Armenia, a anunțat deja că o va face, intrucât are nevoie de ajutorul Rusiei pentru a se menține militar în fața Azerbaidjanului, dar și alte țări ar putea fi tentate să cedeze.
In această perspectivă trebuie văzut anunțul surpriză al Comisiei Europene de săptămâna trecută de lansare a procedurii de ridicare a obligativității vizelor pentru moldoveni. In cazul nesemnării acordului cu Ucraina, UE avea nevoie de un mic succes la Vilnius, oricare ar fi acela.
In cazul semnării, insă, riscurile ar putea fi de altă natură : riscuri de destabilizare economică, in primul rînd. Rusia ar putea impune sancțiuni Ucrainei, care deja plătește unul din cele mai inalte prețuri din Europa pentru gazul rusesc. Motiv pentru care UE a promis Ucrainei că va avea posibilitatea de a importa gaz european prin Slovacia, la prețuri mai mici decât cele pe care le plătește actualmente pentru gazul furnizat de Gazprom.
Oricare va fi rezultatul, apare limpede că UE a subestimat importanța simbolică și afectivă pe care Ucraina o are pentru Rusia. Pentru ruși, Ucraina are aceeași valoare istorico-simbolică pe care o are Kosovo pentru sîrbi. Pe teritoriul de azi al Ucrainei au apărut primele formațiuni statale rusești, iar Crimeea a fost pur și simplu dăruită Ucrainei acum șase decenii de către Hrușciov. Amenințările diferiților oficiali ruși în legătură cu riscul unei scindări a Ucrainei in caz de apropiere excesivă de UE nu ar trebui luate drept simplă retorică.
