Vreme prielnică, până acum, la propriu, în agricultură, dar ce mai este de făcut ca şi vremurile să fie bune şi fructuoase pentru sectorul agricol? Agricultura pentru moldoveni a fost întotdeauna promiţătoare, dar de ce este nevoie ca să nu fie doar promiţătoare pentru totdeauna? Răspunsuri – în convorbirea cu preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.
Europa Liberă: Producătorii agricoli îşi reînnoiesc cu regularitate revendicările faţă de autorităţile statului, nemulţumirile faţă de piedicile din calea modernizării şi condiţiile mai bune pentru sector par să se menţină de la un an la altul. Iată că şi la cea mai recentă întrevedere a reprezentanţilor producătorilor agricoli cu preşedintele Legislativului, dl Igor Corman, s-a vorbit despre necesitatea unor măsuri urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei din sectorul agricol. Despre ce a fost şi este vorba în continuare dacă vorbim în general de dialogul cu autorităţile?
Alexandru Slusari: „De fapt, este o continuare a dialogului. Încă pe 10 octombrie, Consiliile de Administrare ale mai multor organizaţii de fermieri s-au convocat şi au adoptat o rezoluţie care conţine câteva revendicări. E vorba de patru blocuri de probleme asupra cărora noi avem viziuni comune.
Am înaintat această rezoluţie către autorităţile statale - premierul, preşedintele Parlamentului şi preşedintele Republicii. Peste două săptămâni, pe 24 octombrie, din nou ne-am convocat şi am constatat cu regret că nu a fost nicio reacţie. Atunci am luat decizia că pe 23 noiembrie vom organiza un miting de protest în centrul capitalei.
Totodată, am menţionat că deschidem porţile pentru negocieri, iar Comitetul Organizatoric care a fost desemnat în cadrul acestei şedinţe urma să negocieze cu autorităţile statale. Acum două zile am avut discuţii la Guvern cu premierul şi ministrul Finanţelor, iar ieri am avut întrevederi cu preşedintele Parlamentului. Între altele, vreau să vă spun că discuţia de ieri a fost una, din punctul meu de vedere, constructivă. Vom vedea dacă vor urma şi acţiuni.”
Europa Liberă: Despre ce revendicări exact este vorba? Cererile faţă de autorităţi au răsunat şi anterior mai mult sau mai puţin sistematizate sau incluse într-un pachet?
Alexandru Slusari: „Exact. Noi în linii mari am repetat mai multe revendicări, dar dacă vorbim mai detaliat, există un generic la nemulţumirea noastră. Noi solicităm ca ramura agricolă şi dezvoltarea rurală să fie incluse în priorităţile Guvernului, ceea ce lipseşte deocamdată.
Dacă ne referim la patru blocuri de probleme: prima ţine de politica fiscală, în special noi insistăm şi cerem ca să revenim la cota reală de TVA – 8 %, ceea ce ni s-a promis anul trecut. S-au început nişte procese de modificare a legislaţiei, dar ele nu sunt duse până la capăt. Ministerul Finanţelor din nou încearcă să revenim la varianta 20 % cu restituire.
Al doilea bloc de probleme ţine de subvenţionare. Noi susţinem propunerea Minsiterului Agriculuturii de a majora Fondul de Subvenţionare până la 670 de milioane lei.
Al treilea bloc ţine de situaţia pe piaţa produselor petroliere, unde este o dezordine, importatorii fac ce vor şi toată economia suferă din această cauză însă niciun organ nu reglementează în mod sistematic activitatea petroliştilor.
Al patrulea bloc ţine de situaţia pe pieţele de desfacere a producţiei agricole unde tot mai mult şi mai mult se atestă tendinţa de a monopoliza atât piaţa produselor cerealiere, oleaginoaselor, cât şi piaţa fructelor exportate în Federaţia Rusă. La fiecare bloc de probleme noi am venit cu soluţii foarte concrete, nepopuliste şi realizabile.”
Europa Liberă: Dle Slusari, o precizare în privinţa protestului pe care îl planificaţi pentru data de 23 noiembrie. Îmi amintesc de conferinţa de presă în care aţi prezentat intenţia de a protesta, atunci lăsaţi să se înţeleagă că în cazul în care autorităţile îşi îndreaptă atenţia spre soluţiile pe care le prezentaţi, s-ar putea să renunţaţi la proteste?
Alexandru Slusari: „Categoric, noi nu avem nevoie de proteste! Noi nu suntem forţă politică, noi avem cerinţe economice. Noi avem nevoie de
Categoric, noi nu avem nevoie de proteste!...
Acest lucru a fost menţionat şi în cadrul Consiliului. Nimeni nu îşi pune scopul cu orice preţ să facem proteste.”
Europa Liberă: Declararea domeniului agricultură şi dezvoltare rurală drept prioritate naţională. O temă deja destul de veche, chiar şi sub aspectul ritmului cu care se adoptă decizii. Ce este de făcut în acest sens şi nu se face sau se face prea lent?
Alexandru Slusari: „Nu este un moft să punem această ramură drept prioritară. Există Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova – 2020”, unde sunt enumerate mai multe priorităţi, noi avem Programul de cooperare cu Uniunea Europeană, noi avem Programul de guvernare - în toate aceste documente, cu părere de rău, agricultura are un loc foarte modest.
Prim-ministrul şi preşedintele Parlamentului ne-au promis că în scurt timp acest lucru va fi corectat. Acest lucru e foarte important în contextul modernizării sectorului, dacă noi introducem ramura agricolă şi dezvoltarea rurală în priorităţile Guvernului, noi o să demonstrăm partenerilor noştri de dezvoltare că aceasta este prioritatea. Aici noi avem nevoie de susţinere, de fonduri europene. Acest lucru a fost menţionat şi de Comisarul European pentru agricultură, Dacian Cioloş, în scrisoarea adresată fostului prim-ministru.
Dacă aţi văzut evoluţia situaţiei cu drumurile, din 2009, când reabilitarea drumurilor a fost inclusă în lista de priorităţi, noi am văzut evoluţia sectorului în pofida problemelor, rezervelor şi furturilor. Fondurile cresc, Fondul rutier s-a triplat timp de trei ani, deci acest lucru îl dorim şi pentru sectorul agrar, care nu este competitiv deocamdată şi în contextul integrăirii europene, dacă noi lăsăm lucrurile fără schimbări, sectorul va avea de suferit.”
Europa Liberă: Dle Slusari, ar fi totuşi nefiresc şi incorect să se ceară diferite acţiuni din partea autorităţilor statului benefice pentru agricultură, fără să se insiste şi asupra unor schimbări în bine ce trebuie făcute în interiorul sectorului, al breslei. Ce merge mai încet sau prost în interiorul domeniului, poate vorbind de mentalitate, de disponibilitatea pentru o abordare mai modernă a problematicii agricole?
Alexandru Slusari: „Noi niciodată nu am negat problemele interne, o bună parte dintre agricultori actuali sunt în domeniu din cauza sărăciei, ca să nu plece din ţară. În mod normal, dacă va fi un sprijin suficient din partea statului, din partea Fondurilor europene, sectorul va fi modernizat şi în sector vor rămâne acei care, într-adevăr, pot să facă agricultură. Ceilalţi vor fi muncitori bine plătiţi, deci în acest sens este necesar ca treptat să schimbăm mentalitatea, dar în linii mari, totuşi, agricultorii acum merg înaintea statului, ei sunt promotorii inovaţiilor, ei vin cu tehnologii moderne. Acum mingea este pe terenul statului, categoric, şi noi aşteptăm nişte acţiuni concrete.”
Europa Liberă: În acest an s-a reluat iarăşi un fel de refren mai vechi dar şi interesant: că recolta e proastă, că e foarte bună - oricum e rău pentru agricultor. Care este problema, de fapt?
Alexandru Slusari: „Aici, iarăşi, este problema sărăciei şi lipsei de modernizare a sectorului. Moldova nu poate influenţa preţurile mondiale şi nici pe cele regionale. Noi avem jucători puternici alături, cu subvenţii mai mari, cu resurse mai mari şi în atunci când este supra-producţie la producţia agricolă în regiune, Moldova are de suferit mai mult deoarece noi nu avem atâtea tehnologii moderne pentru a ne spori randamentul, noi nu avem o politică de intervenţie a statului, statul nu procură producţia agricolă, ceea ce se face în Uniunea Europeană. Noi avem monopolism excesiv pe pieţele de desfacere. Deja am făcut referinţă la acest lucru.
Desigur că în aceste condiţii, căderea preţurilor la producţia agricolă se resimte mai puternic decât în celelalte ţări europene, chiar şi în ţările vecine cum ar fi România şi Ucraina. Aceasta este o problemă la care noi trebuie să găsim o soluţie.”
Europa Liberă: Dacă aceste revendicări pe care le prezentaţi Dvs autororităţilor vor fi satisfăcute, lucrurile şi din acest punct de vedere se vor îmbunătăţi?
Alexandru Slusari: „Categoric!”
