Linkuri accesibilitate

În sprijinul integrării europene


Ce gîndesc oamenii veniți la manifestația de la Chișinău în sprijinul integrării europene? Valentina Ursu a luat pulsul cîtorva dintre cei prezenți.



În Piaţa Marii Adunării Naţionale, zeci de mii de persoane au participat la mitingul organizat de partidele de la guvernare în sprijinul integrării europene a Republicii Moldova. Potrivit corespondenţilor Europei Libere, organizatorii estimează participarea la circa 100 de mii de persoane, alte surse vorbesc de 60 până la 70 de mii.

Mitingul a fost deschis de preşedintele Nicolae Timofti, urmat de liderul Partidul Democrat, Marian Lupu, care a ţinut să precizeze că mitingul nu are „culoare politica”, deşi a fost organizat de partidele aflate la guvernare.

„Faptul că suntem aici este un mesaj clar că Moldova aparține Europei. Vrem un destin european. Acest miting nu are bariere de gândire sau culoare politică” – a declarat Marian Lupu.

Făcând o paralelă cu lozincile scandate in 1989 în Germania de est, „Noi suntem poporul”, liderul fracţiunii liberale Ion Hadârcă a declarat: „Noi suntem Europa”, în timp ce preşedintele PLDM, fostul premier Vlad Filat a ţinut să sublinieze: „…am un mesaj pentru Europa: „Chiar dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem și noi vă iubim. Am simțit ce înseamnă să avem prieteni adevărați.”


Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei declaraţii „Pro Europa” în care se arată, între altele: „Declarăm că opţiunea europeană este singura corectă pentru viitorul ţării noastre, interesul național major și unica şansă pentru a asigura drepturile, libertatea şi prosperitatea tuturor cetăţenilor”.

Opoziţia comunistă şi grupările care susţin apropierea de Uniunea vamală dominată de Rusia nu au participat.

Ce gîndesc oamenii participanți la miting în sondajul efectuat de Valentina Ursu printre participanți:

Europa Liberă: V-a silit cineva să ajungeţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale?

- „Nu.”
Europa Liberă: De ce aţi ajuns?

- „Vrem să intrăm în Europa.”

- „Vrem să trăim ca toată lumea europeană şi să avem drepturi egale.”

Europa Liberă: Ce înseamnă trai european?

„Nu ştiu pentru că nu am fost acolo să văd, dar din câte am auzit lumea spune că e mai înalt nivelul de trai.”

Europa Liberă: A fost greu să ajungeţi de la Nisporeni la Chişinău?

- „Nu. Am avut transport. De la Nisporeni avem câteva mii de persoane prezente aici.”

Europa Liberă: V-a adus cineva cu forţa aici?

- „Nu. Venim din propria iniţiativă. Drumul numai spre Europa trebuie să fie. Suntem sătui de 70 de ani în care am fost cu Rusia şi care ne-au lăsat o moştenire dezastruoasă. Nu mai vorbim de cazul cu Transnistria. Au luptat contra noastră.”

Europa Liberă: Aţi venit să susţineţi guvernarea sau ideea?

- „Am venit să susţinem ideea. Guvernarea trebuie să facă tot posibilul ca cetăţenii să-şi arăte zâmbetul.”

Europa Liberă: Dar acest zâmbet poate să apară doar atunci când reformele dau rezultate.

- „Depolitizarea structurilor de forţă - MAI, Procuratura, judecătoriile - şi atunci noi o să simţim cu adevărat reformele, adică atunci când politicul nu o să poată acţiona împotriva reformelor.”

Europa Liberă: Ce trebuie să se întâmple în Republica Moldova ca acest drum european să fie unul în beneficiul cetăţeanului?

- „În primul rând să luptăm cu corupţia. Aceasta ne distruge şi o să ne distrugă până la capăt. Legea să fie egală pentru toţi. Lumea pleacă nu de aceea că e sărăcie, dar pentru că e corupţie şi nedreptate.”

Europa Liberă: Credeţi în acest viitor european al Moldovei?

- „Aş vrea să cred.”

Europa Liberă: Cine v-a adus aici în Piaţa Marii Adunări Naţionale?

- „Singur de bună voie am venit.”

Europa Liberă: Care e diferenţa între cele două Uniuni cea din Vest şi cea din Est?

- „UE e mai bună pentru că nivelul de trai e mai înalt. În Rusia nivelul e mai jos, am fost acolo la muncă şi ştiu cum trăiesc ei. Dacă mergi la sate e vai şi amar de viaţa oamenilor de acolo.”

Europa Liberă: Totuşi o bună parte din moldoveni vor spre est.

- „Vor pentru că ştiu limba rusă. Am fost mulţi ani sub ocupaţia rusă şi am fost rusificaţi. Dacă ar şti limba şi ar merge mai des în Europa să vadă nivelul de trai de acolo, drumurile ar vrea în Europa. Acolo satele au apă, canalizare au totul. Iată acum în Peresecina se fac drumurile din bani europeni. Sunt nişte drumuri extraordinare. Am venit acasă nu îmi venea să cred.”

Europa Liberă: Aţi venit pentru a susţine guvernarea sau pentru a susţine ideea?

- „Ideea, adică să mergem spre Europa. Şi guvernarea de bine, de rău face ceva. Ar trebui mai mult că au posibilitatea.”

Europa Liberă: Cine va adus?

- „Inima m-a adus. E o zi foarte semnificativă pentru că este una din multele încercări de a ne alipi familiei europene care ne poate da şanse foarte mari.”

Europa Liberă: Cine are mai mult nevoie - Moldova de UE sau UE de Moldova?

- „Reciproc, dar mai mult noi avem nevoie. Astfel încât copiii şi nepoţii noştri să trăiască în cu totul altă societate."

Europa Liberă: Care e diferenţa dintre UE şi Uniunea Vamală?

- „Nici nu le pot compara. Uniunea vamală este o organizaţie care de facto nu există. E o formă nu tocmai adecvată pentru cooperarea ţărilor din CSI. Noi nu am avut nici un pic de ajutor de la Rusia în cei 22 de ani de independenţă. Am avut numai piedici şi elemente de şantaj. Chiar cei care se întorc şi nu pot lucra în Rusia. Uitaţi-vă câte şantiere de construcţii sunt în Moldova - firme europene, mondiale care construiesc drumuri. Vor putea găsi de lucru şi în Moldova, vor putea iniţia o afacere. Nu văd altă alternativă.”

Europa Liberă: E multă lume în PMAN?

- „Da. Pentru mine este un sentiment deosebit. Nu am văzut în 22 de ani atâta lume, nici la sărbători care se fac cu bere şi cu vin. Aceasta este o sărbătoare pentru suflet care ne poate mobiliza, pentru a birui şi duşmanul intern care continuă să-şi facă de cap.”

Europa Liberă: Cine e duşmanul intern?

- „Aceştia care blochează Parlamentul - comuniştii şi socialiştii.”

Europa Liberă: Guvernarea după această reuniune asupra căror momente trebuie să-şi concentreze eforturile?

- „Parafarea acordurilor cu UE şi apoi semnarea lor. E important să implementeze legile, nu doar să le facă.”

- „Dacă am ajuns în ziua de azi când aderăm la UE, eu mă bucur că Dumnezeu mi-a prelungit viaţa.”

Europa Liberă: Dar ziua de azi nu înseamnă aderare la UE.


- „O să ajungem şi la acea zi, dacă nu eu atunci urmaşii mei. Dar regimul totalitar în care am fost să intre în pământ cu tot cu seceră şi ciocan. Lumea s-a trezit.”

Europa Liberă: Lumea a venit pentru a susţine pe cei de la putere sau pentru a susţine ideea?

- „Pentru a susţine ideea europeană, că cei de la putere mai sunt şi din cei care tot sunt cu secera şi ciocanu, de acolo vin.”

Europa Liberă: De ce aţi venit?

- „Am venit pentru Moldova noastră ca să fie puternică.”

- „E un moment crucial pentru Republica Moldova. E un salt uriaş de la sistemul totalitar spre o democraţie avansată.”

Europa Liberă: Cei de la guvernare ce trebuie să facă începând cu ziua de mâine?

- „Să creeze un mediu de afaceri sănătos. Transparenţă mai multă la actul decizional, la actul de guvernare. Să nu uite că societatea este barometrul puterii. Societatea civilă, noi, oamenii trebuie să redirecţionăm actul de guvernare. Majoritatea au venit să susţină ideea europeană, inclusiv eu. După această guvernare poate va veni una şi mai bună. Dar deocamdată avem ceea ce merităm.”
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

  • 16x9 Image

    Valentina Ursu

    Jurnalistă, realizatoarea emisiunii „La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă” , cunoscută pentru relatările din Moldova „profundă” dar și pentru interviurile politice. Produce și emisiunile speciale electorale ale Europei Libere. Autoarea volumului „Râul de sânge” despre conflictul de pe Nistru, din 1992. A fost desemnată de cinci ori câștigătorul Topului „Jurnaliștii Anului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG