Vilnius, Vilnius, Vilnius - acesta pare sa fie in ultimul timp numele capitalei europene despre care se discuta cel mai mult in Moldova, la concurenta cu Bruxelles… Iolanda Badilita a stat de vorba la Strasbourg, la Parlamentul European cu şefa delegatiei Uniunea Europeana-Moldova, Monica Macovei, despre summitul de la Vilnius de peste o luna si despre presiunile de acum si care ar putea sa urmeze summitului din partea Rusiei asupra Moldovei si tarilor din programul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene.
Europa Liberă: Dna Macovei, sunteti considerata specialista anti-coruptie din Parlamentul European, iar in aceasta saptamana Parlamentul a adoptat un raport, al carei autoare sunteti, referitor la gestiunea fondurilor UE de preaderare in domeniul justitiei si pentru combaterea coruptiei. Raportul acopera tarile din Balcanii de Vest si Turcia, catre care Moldova trage cu ochiul, pentru a invata din succesele, sau, dimpotriva, pentru a nu a repeta greselile acestora.
Monica Macovei: „Raportul arata cati bani europeni s-au indreptat catre statele candidate, cum s-au folosit, in ce proiecte si cu ce eficienta. Am analizat, in cazul Turciei, o perioada din 2001 incoace, pentru că atunci a dobandit calitatea de stat candidat, iar pentru statele din Balcanii de Vest perioada este 2005 pana in prezent.”
Europa Liberă: Care dintre aceste tari a avut cel mai sporit randament in cheltuirea fondurilor europene la capitolele analizate ?
Monica Macovei: „Nici una dintre aceste tari nu poate sa primeasca coronita. Am constatat ca nu a existat o viziune unica in finantare. Si in Kosovo, si in Croatia s-au infiintat agentii anti-coruptie. In Croatia au primit puteri de investigatie, in Kosovo nu. Or eu cred ca trebuie sa am aceeasi logica atunci cand finantez un proiect si, din acest punct de vedere, Croatia a mers mai bine. Ce rost are sa creez o agentie care nu are puteri de investigatie? Apoi, alt exemplu negativ: s-a finantat redactarea legislatiei, atunci cand s-a transpus legislatia europeana in legislatie interna. Desi s-au tradus si apoi adoptat legi, fara insa sa se adopte normele de aplicare sau regulamente interne. Si atunci, fie nu s-au aplicat deloc aceste legi, fie s-au aplicat altfel decat s-a imaginat in momentul finantarii. Or s-au cheltuit bani europeni pentru aceste lucruri, care nu au avut rezultatul dorit.”
Europa Liberă: Si ce mecanisme are UE de a sanctiona astfel de situatii ?
Monica Macovei: „Poate sa ceara banii inapoi. Si s-a intamplat in Turcia, de pilda. Dar pe noi ne intereseza ce se intampla de acum inainte. Comisia Europeana trebuie sa aiba o imagine foarte clara. Noi vrem o viziune unica prin care indicatorii de masurare a eficientei proiectului sa fie mai detaliati. Cat priveste banii… Ne confruntam cu urmatoarea situatie. Comisia spune: reforma justitiei si lupta anti-coruptie sunt elemente vitale, sunt primele capitole de negociere ce sunt deschise cu o tara. Daca justitia nu merge, nimic nu merge.
Insa, in timp ce, politic vorbind, prioritatea o reprezinta cele două capitole, finantarea acestora este foarte mica. In toate aceste tari din totalul finantarii, anti-coruptia are 0,51% , iar reforma justitiei 3,13%, din totalul finantari europene de pre-aderare. Totusi, aceste lucruri se vor schimba. Acum se face programarea pentru ciclul bugetar 2014-2020 si se fac corectiile necesare, pentru a nu repeta aceleasi greseli.”
Europa Liberă: Inteleg ca vorbim de peste 200 de milioane de euro din 2005 incoace, in aceste tari. Pentru 127 de proiecte.
Monica Macovei: „274 de milioane de euro.”
Europa Liberă: E mult, e putin in raport cu rezultatele?
Monica Macovei: „E putin, in raport cu finantarile UE in total si in raport cu rezultatelele. Nu sunt spectaculoase. Insa daca vrem rezultate mai bune trebuie sa ajutam mai bine aceste tari. Intai sa platim informatizarea justitiei si politiei, a procurorilor, sa facem o baza de date, sa le dam mijloacele tehnice, si apoi sa facem training cu ei. Si nu invers.”
Europa Liberă: Ne apropiem de Vilnius, pe masura ce creste nervozitatea Rusiei, se intetesc si replicile UE. S-a discutat in ultima luna mai mult ca niciodata in PE despre Parteneriatul Estic, Moldova, Georgia si Armenia. Cum se vede summitul de la Vilnius la o luna inainte de a incepe? Va mai asteptati la surprize cum a fost cea oferita de Armenia?
Monica Macovei: „Sa se intoarca Armenia [in Partneriatul Estic]...
Europa Liberă: Nu, alte tari sa urmeze exemplul Armeniei si sa accepte propunerea Rusiei.
Monica Macovei: „Nu. Haideti sa explicam. Armenia a ales Uniunea Vamala propusa de Rusia, in timp ce Federatia Rusa dadea arme din greu Azerbaidjanului. Stiti ca este Armenia cea care se confrunta cu acel conflict din Nagorno-Karabach. Da, ar fi o surpriza ca Armenia sa spuna «nu mai vreu cu rusii, vreau cu europenii».
Sa spunem insa clar ca Moldova si Ucraina vor stampila cele doua acorduri: Acordul de Asociere care include si Acordul de Liber Schimb. Asta inseamna, practic, intrarea pe piata europeana a produselor moldovene si ucrainene fara taxe. Birocratic, procedural, Ucraina este mai avansata. Acordul de liber schimb si comert aprofundat este un document de aproximativ 2000 de pagini in cazul Ucrainei, traducerea lui in toate limbile UE s-a finalizat mai demult. Cel al Moldovei de curand. S-ar putea sa poata intra in vigoare imediat.
In cazul Moldovei, dupa parafare se traduce, apoi se semneaza cu guvernul, se ratifica in Parlament, si apoi va intra in vigoare provizoriu. Ar trebui ca intre timp Moldova sa traduca in continuare, si sa nu astepte summitul de la Vilnius. In clipa in care producatorii vor intra pe piata europeana fara taxe, va fi un mare beneficiu. Potrivit Comisiei Europene, beneficiul oamenilor de afaceri moldoveni in primul an va fi de ordinul milioanelor.”
Europa Liberă: Ministrul suedez de externe, dl Bildt a declarat pentru postul nostru de radio ca problemele Moldovei sunt două: alegerile de la anul si presiunile Rusiei. Nu si Transnistria?
Monica Macovei: „Ma bucur ca nu a spus si Transnistria. Numai dl Rogozin spune Transnistria. Da, sunt presiuni economice. Apropo de asta, as vrea sa va anunt ca la inceputul anului 2014 voi organiza o degustare de vinuri si mancare moldoveneasca la Parlamentul European. Cred ca Moldova rezista la aceste presiuni din partea Rusiei.
Noi, intre timp, am marit cota de vinuri cu care R. Moldova vine pe piata UE. Nu am temeri ca se va schimba ceva in rau pana la Vilnius. Cat priveste Transnistria, as vrea sa precizez ca Tratatul de liber schimb se aplica pe terioriul pe care se vor aplica legile cerute de acest tratat. Adica legea companiilor, care prevede ca o companie trebuie sa fie inregistrata la Registrul Comertului din Chisinau. Iar companiile din Transnistria pot face lesne acest lucru. Insa tot la Vilnius se va anunta procedura si termenul pentru liberalizarea vizelor. Iar acest document se va aplica pentru toti cetatenii moldoveni, oriunde sunt acestia, la Chisinau, in Canada, la Paris sau la Tiraspol.”
