Europa Liberă: Domnule Lisek, s-au scurs cinci ani de cand Polonia si Suedia au lansat ideea crearii Parteneriatului Estic. Care sunt succesele si esecurile acestor cinci ani ?
Krzysztof Lisek: „Cred ca cel mai mare succes este ca avem programul si ca a fost acceptat la nivelul UE. Nu este un program suedezo-polonez, ci unul european. De partea cealalta, a partenerilor estici, cea mai mare problema este ca programul inca nu a fost acceptat de Belarus si ca inca nu avem solutia la «problema» numita Belarus.”
Europa Liberă: Deci nu Rusia este cea mai mare problema a politicii de vecinatate si a Parteneriatului Estic.
Krzysztof Lisek: „Astazi, in ultima luna, a devenit o problema. Cred ca liderii rusi nu au crezut in succesul acestui proiect. Pentru ca filozofia acestui proiect a fost sa avem șase parteneri aproape de UE si sa ii cooptam in mai multe proiecte de cooperare cu UE. Acum discutam de patru parteneri (n.red. fara Belarus si Armenia), dar tot este un succes. Sigur că Rusia este, in general, impotriva acestei idei pentru ca inca vede acest teritoriu ca apartinand sferei sale de influenta. Iar aici, UE si Rusia au un conflict de interese.”
Europa Liberă: Presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, s-a intalnit la Varsovia cu presedintele Poloniei, dl Komorkowski, pentru a discuta planurile Ucrainei inainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie. Ce asteapta UE de la Ucraina pana in noiembrie ?
Krzysztof Lisek: „Ce asteptam noi de la Ucraina este consecventa. Adica decizia anuntata de presedinte sa fie pusa in aplicare si de catre opozitie, cu tot ce inseamna asta : reforma justitiei, implementarea statului de drept etc. Asteptam ca la Vilnius Ucraina sa semneze Acordul de Asociere, care este primul pas catre integrare.”
Europa Liberă: Deci nu asteptati ca pana in noiembrie autoritatile sa o elibereze pe Iulia Timosenko ?
Krzysztof Lisek: „Cred ca Iulia Timosenko ar trebui sa fie libera. Este opinia mea personala, dar si a multor lideri politici europeni.”
Europa Liberă: Dupa cum stiti, existau voci care spuneau la inceput ca si Rusia poate deveni membra a Parteneriatului Estic. Lucrurile s-au schimbat intre timp si observam o tedinta mai degraba antagonica a Rusiei vizavi de acest proiect. Ce s-a intamplat intre timp ?
Krzysztof Lisek: „Exista si azi voci in UE care spun ca Rusia ar putea deveni membru. Dl Sikorski, ministrul polonez de externe, a spus ca Rusia poate deveni chiar membra a NATO
Moldova este tara care are cel mai clar viitor european intre tarile din Parteneriatul Estic...
Europa Liberă: Stiti povestea cu vinurile moldovenesti oprite de Rusia de la import. Intre timp Comisia Europeana a anuntat ca UE isi va deschide piata pentru producatorii moldoveni de vin. Cand va fi aplicata aceasta masura? Este Parlamentul European in contact cu Comisia pe acest subiect ?
Krzysztof Lisek: „Stiti, in anul 2008, cand a avut loc conflictul dintre Rusia si Georgia, a fost aceeasi problema cu vinurile georgiene. Si dl. Sikorski, ministrul polonez de externe, a decis atunci ca in toate intalnirile Ministerului de externe sa se consume vin georgian. Trebuie sa deschidem piata pentru vinurile moldovenesi, imi plac foarte mult. Iar acesta deschidere va fi benefica pentru calitatea vinurilor. Asa s-a intamplat si cu vinurile georgiene, care au trebuit sa lucreze la calitate dupa ce au intrat pe piata europeana, unde au gasit o concurenta serioasa la un alt nivel al calitatii. Asteptam, in Parlamentul European, o decizia Comisiei Europene. Parlamentul sprijina aceasta idee a Comisiei.”
Europa Liberă: Ce asteptati de la summitul de la Vilnius ?
Krzysztof Lisek: „Astept semnarea cu Ucraina si parafarea cu Moldova si Georgia. Iar acesta va fi un mare succes deopotriva pentru cele trei tari cat si pentru UE. Din nefericire, Armenia a luat alta decizie, presata, probabil, de Rusia. Este o contradictie intre Uniunea Vamala si UE. Insa Armenia trebuie decida pana in noiembrie. Saptamana trecuta, la Bruxelles, am discutat cu membri ai Parlamentului Armeniei. Iar acestia spuneau ca alaturarea la Uniunea Vamala propusa de Rusia nu este decizie finala. Chiar si asa, nu putem astepta prea mult. Armenia trebuie sa se decida pana in noiembrie in ce directie merge.”
