Europa Liberă: Domnule Răzvan Ungureanu, să vă întreb care e viitorul unei Moldove europenizate, acaparate de capitalul rusesc?
Mihai Răzvan Ungureanu: „Într-o economie de piaţă, contează mai puţin originea capitalului, contează felul în care un capital reuşeşte să se susţină, în condiţii de piaţă transparente, corecte pentru toată lumea şi egale, în consecinţă, pentru acei investitori. Gândim în termenii aceştia – scăpăm de o problemă. Pentru că, în momentul în care Republica Moldova este interesantă pentru investitor, contează mai puţin dacă vine din Rusia, sau din Germania, sau din Franţa. Dacă regulile de investiţie sunt respectate, la fel, pentru investitori, indiferent, subliniez, de calitatea, originea investitorului, atunci Republica Moldova e la fel de primitoare pentru toată lumea şi, deci, egal interesantă.”
Europa Liberă: Capitalul rusesc, care a trecut Prutul, nu v-a dat bătăi de cap?
Mihai Răzvan Ungureanu: „În România e privit ca un capital străin: respectă regulile – foarte bine, nu le respectă, intrăm în altă...”
Europa Liberă: Dar Europa ar putea avea antidot împotriva unor strategii şi scenarii premeditate, de blocaje, de boicot? Că de aceasta se teme lumea acuma, când vorbeşte despre aeroportul dat în concesiune unor patroni ruşi care nu se ştie ce gânduri vor fi având.
Mihai Răzvan Ungureanu: „Bine, dar aceasta este o chestiune internă, pe care o tratăm ca atare, în funcţie de ceea ce înseamnă aplicarea acelor reguli de care vă spuneam eu, faţă de investiţie. Eu nu am să mă refer la aceasta, dar am să vă spun următorul lucru: o piaţă liberă nu pune probleme în materie de investiţii şi ştie să scoată în afara jocului liber absolut orişice investiţie, care nu respectă normele existente, indiferent că este din Federaţia Rusă sau de altundeva. Nu se pune problema aşa.
Acesta este şi motivul pentru care insistăm pentru o piaţă liberă în care reglementările nu le fac oamenii şi nu le fac partidele politice, şi nu le fac nici forţele politice. Piaţa, piaţa care ştie să aleagă între ce este bun şi ce este rău, ce este scump şi ce este ieftin, între ce este compatibil cu aşteptările clientului, şi ce nu, indiferent că vine din Rusia sau din Olanda, sau din Elveţia, sau din Germania, sau de oriunde altundeva.
Acum, marea provocare în Republica Moldova va fi felul în care – şi aceasta e valabil şi pentru România, într-o măsură oarecare, – felul în care statul, la un moment dat, se va retrage din mediul economic privat. În momentul în care statul se retrage din mediul economic privat, şi în locul statului, sunt reguli acceptate şi valabile pentru toţi, nu mai există interferenţa politicului în economie. Marea problemă a economiilor post-socialiste a fost prezenţa statului în economia privată. În România, de exemplu, prima generaţie de oameni cu bani a fost generată pe seama relaţiilor cu statul. E şi bine, e şi rău. Astăzi, încetul cu încetul, acele prime averi se transferă în mediul privat şi devin, în felul lor, averi care se autofinanţează şi care intră într-un ciclu economic în care nu mai e nevoie de stat. Dar aşa s-a întâmplat în România. Capitalismul de carton din România a început prin relaţia cu statul, în primul deceniu de după 1989. Pericolul aceasta pândeşte şi Republica Moldova.
Al doilea mare pericol ţine de felul în care cei care au crescut pe relaţia cu statul, în averi şi influenţă, intră în politică. Şi ştim foarte sincer că există o tentaţie: cu cât ai mai mulţi bani, să îţi aranjezi politica, în funcţie de interesele economice. Republica Moldova a trecut prin aceasta, România a trecut prin aceasta. Sunt lecţii pe care trebuie să le învăţăm. Singura soluţie înseamnă norme şi reguli pentru toţi şi statul retras din economia privată.”
Europa Liberă: Apropierea Moldovei de Uniunea Europeană trezeşte semne de întrebare la Tiraspol. O Moldovă europenizată pe calea reunificării celor două maluri ale Nistrului?
Mihai Răzvan Ungureanu: „Republica Moldova înseamnă ce este de o parte şi de alta a Nistrului, laolaltă. Sigur că putem răspunde şi invocând geopolitica.”
Europa Liberă: În primul rând.
Mihai Răzvan Ungureanu: „Dar, eu, constituţionalist şi legalist, voi spune întotdeauna că nu există o Republică Moldova care să poată fi concepută fără partea de dincolo de Nistru.”
Europa Liberă: Separatismul este alimentat de către cei de la Est.
Mihai Răzvan Ungureanu: „Separatismul nu a apărut din nimic. Separatismul nu este o buruiană care apare pe marginea drumului. Este o plantă care a crescut în sera intereselor politice şi au udat-o oameni politici de la Chişinău, nu doar oameni politici de la Moscova sau de la Kiev, sau de la Tiraspol. Pentru existenţa Transnistriei responsabili sunt şi oameni politici de la Chişinău, nu doar oameni politici de la Moscova, sau de la Kiev, sau de la Tiraspol. La un moment dat, va trebui un examen de conştiinţă şi lucrurile – reluate din 1991 încoace: cine a îngăduit ca Republica Moldova să aibă un asemenea cancer crescut pe trupul ei?.. Pentru că au existat cedări, au existat compromisuri susţinute politic, în ultimul deceniu al secolului trecut. Iar cei care au fost atunci responsabili de asemenea decizii nu au fost niciodată luaţi la întrebări la Chişinău. Compromisul acesta nu poate să dureze mult timp. Şi îmi permit să vă îndemn să combateţi ipocrizia politică şi să spuneţi lucrurilor pe nume: da, există vinovaţi pentru situaţia în care suntem acum.”
Europa Liberă: Deci duşmanii şi pe interior trebuie căutaţi?
Mihai Răzvan Ungureanu: „Îi ştiţi, doamnă.”
Europa Liberă: În eventualitatea că ajungeţi în fotoliul prezidenţial, priorităţile pentru relaţia moldo-română care ar fi?
Mihai Răzvan Ungureanu: „Doamnă, evident, una dintre priorităţile unui asemenea mandat ar fi relaţia bilaterală cu Republica Moldova. Şi tot ceea ce se poate face pentru a uşura integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană trebuie făcut, indiferent de preţ, indiferent de costuri, că este vorba de interconectări, că este vorba de sprijin real, acordat prin mecanismele diplomatice sau politice, internaţionale, absolut tot, iar acest lucru - făcut împotriva indiferenţei oamenilor politici, care consideră că în jurul Bucureştilor se învârte toată lumea. Cred, de asemenea, că o naţiune completă, care răzbună propria istorie, este o naţiune în interiorul căreia se regăseşte şi românimea din România de astăzi, şi românimea din Republica Moldova. Trebuie spus, trebuie afirmat şi trebuie luptat pentru acest lucru, nu propagandistic, ci real.”
Europa Liberă: Dar uneori dezbinarea politică de la Bucureşti se răsfrânge şi asupra atmosferei de la Chişinău. Şi atunci România e dată ca un exemplu nu chiar bun pentru clasa politică de la Chişinău.
Mihai Răzvan Ungureanu: „Sunt conştient de acest lucru, l-am spus şi eu, în urmă cu câteva zile. Mă doare să ştiu că multe dintre exemplele proaste ale vieţii politice româneşti ajung în ochii şi în urechile prietenilor şi conaţionalilor noştri din Republica Moldova. Da, nu întotdeauna România dă exemplele cele mai bune de luptă democratică şi de confruntare politică. Nu cred, pe de altă parte, că nu există, la Chişinău, suficient discernământ pentru a înţelege că şi din asemenea greşeli trebuie învăţat. Şi, dacă se reuşeşte la Chişinău ca obiceiurile proaste de la Bucureşti să nu fie reproduse şi aici, atunci Republica Moldova a făcut un pas înainte, foarte mare. Învăţaţi din greşelile noastre!”
