Structura regimului Putin este des descrisă drept „verticala puterii”, o concentrare a puterii de decizie la Kremlin, la limita autoritarismului. Acum se pare că preşedintele rus vrea să creeze o „verticală a justiţiei”, o structură pe care să o domine şi controleze, indirect. Prin înfiinţarea unei „supra” Curţi Supreme. Ileana Giurchescu rezuma relatarea corespondentului Europei Libere la Moscova, Tom Balmforth:
În Rusia, Curtea Supremă de Arbitraj, instanţa cea mai înaltă care judecă dispute comerciale, se bucură de reputaţia de a fi una din cele mai imparţiale. Dar în curând ar putea să dispară. Pe 7 octombrie, Kremlinul a înaintat un proiect de lege în Duma de Stat, care propune comasarea Curţii de Arbitraj cu Curtea Supremă de Justiţie.
S-ar crea o „super” structură, cu 170 de judecători, care vor analiza toate genurile de dosare, de la cazuri penale la dispute administrative sau litigii comerciale. Argumentul autorităţilor este că astfel se reduc discrepanţele între verdictele pronunţate de diverse instanţe. Criticii cred însă că este vorba de încă un pas spre concentrarea puterii juridice într-o instituţie care poate fi controlată de Kremlin, implicit de preşedintele ţării.
Prin modificările propuse de Kremlin, preşedintele Putin ar avea în viitor dreptul de a numi procurorii regional, atribuţie care revine în acest moment Procurorului General.
Schimbările presupun însă amendarea constituţiei, ceea ce însemnă că trebuie să întrunească votul a două treimi din Duma de Stat. În Consiliul Federal este nevoie de o majoritate de trei pătrimi.
Preşedintele comisiei juridice din Dumă şi vicepreşedintele acestei camere au declarat că deputaţii vor începe în câteva luni să dezbată propunerile Kremlinului.
Iniţiativa i-a aparţinut preşedintelui Vladimir Putin. În iunie, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, Putin s-a plâns prima dată în public despre discrepanţele mari care ar exista între soluţiile date de diversele instanţe judecătoreşti.
Curtea Supremă de Arbitraj este condusă în acest moment de Anton Ivanov, coleg de an al premierului Dimitri Medvedev la Facultatea de Drept. Şi este considerată una din cele mai imparţiale instanţe. Motiv pentru care mulţi experţi se uită cu scepticism la reforma Kremlinului.
De exemplu, avocatul moscovit Vadim Kliuvgant, care se întreabă cum va funcţiona în viitor o structură mamut, cu 170 de judecători. Unde se vor reuni si cum vor judeca?
Nu sunt puţini cei care suspectează interese politice în spatele schimbărilor propuse. Cotidianul „Vedomosti” speculează că ar fi o nouă încercare de a-l slăbi pe premierul Medvedev, al cărui coleg de facultate ar urma să-şi piardă funcţia.
„Moskovskii Komsomoleţ” merge si mai departe şi crede că noua structură ar fi gândită pentru Medvedev: un loc unde ar putea fi „parcat” dacă l-ar incomoda pe preşedintele Putin.
Analistul politic Vladimir Pribîlovski crede şi el că totul este un joc politic pentru că legal, comasarea celor două curţi nu este justificată.
