Școlile mari din Moldova prosperă, școlile mici supraviețuiesc

La jumătate de an de la startul reformei care încurajează concentrarea elevilor în școli mai mari, ministerul educației a prezentat presei un exemplu fericit: liceul „Olimp” din Sângerei, școală cu peste o mie de elevi, are bani nu numai pentru salariile profesorilor, ci și pentru reparații curente pe care multe școli mici nu și le pot permite. Alla Ceapai are detalii despre situația de la „Olimp”, dar și despre soarta unor școli mai mici, pe care le-a vizitat zilele trecute.

Până a trece la noua formulă de finanţare bazată pe principiul banii urmează elevul, Liceul Olimp din Sângerei avea la dispoziţie un buget de 4 milioane de lei, alocat de autorităţile locale. Partea leului din aceste fonduri era cheltuită pentru salariile cadrelor didactice. De la începutul acestui an, odată cu trecerea la noua formulă de finanţare, bugetul şcolii a crescut de 1,5 ori, ajungând la 6 milioane de lei. În consecință, şcoala a acumulat suficienţi bani nu doar pentru salariile profesorilor. 40 la sută din buget sunt investiţi în modernizarea infrastructurii edificiului, spune directoarea liceului Ludmila Şişcanu:

„Am reuşit să facem reparaţie capitală în sumă de peste 700 mii de lei. S-a reparat capital blocul alimentar şi cantina şcolară. S-a termoizolat blocul numărul doi de studii în sumă de peste 300 de mii. Am achiziţionat material didactic, mobilier şcolar. Avem procurată tablă interactivă în sumă de 90 de mii de lei. Pentru anul viitor ne-am programat să facem reparaţie în sala de festivităţi, gardul instituţiei şi să dotăm sala de calculatoare.”

Amenajarea celei de-a doua săli sportive, ce-i drept, deocamdată, fără dotările necesare, este realizarea cu care administraţia liceului se mândreşte în mod deosebit. Şi asta pentru că pentru prima dată în istoria şcolii elevii din clasele primare fac orele de educaţie fizică în sală sportivă şi nu în curte sau pe holurile liceului cum era până nu demult, spune învățătoarea de clasele primare Ala Guriţenco:

„Când s-a deschis sala, copiii au venit cu ochii plini de bucurie că iată o să fie şi ştafete, o să fie şi jocuri. Sala sportivă ne-a oferit mari posibilităţi ca să putem îndeplini curriculum-ul şcolar.”

Din totalul de 1034 de elevi a zecea parte sunt transportaţi cu autobuzul şcolar din mai multe localităţi din preajmă aflate la cel mult 15 kilometri distanţă. Bunăoară, 8 copii vin din satul Coada Iazului, unde gimnaziul cu predare în limba rusă a fost reorganizat în şcoală primară în urmă cu un an. Printre ei şi Elena Oaieneagră, elevă în clasa a 8:

„Acolo eram 6 elevi în clasă, aici suntem mai mulţi şi e mai bine. Condiţiile sunt mai bune. Acolo era mult mai complicat pentru că învățam în şcoală rusă în timp ce noi suntem moldoveni şi vorbim limba română.”

În urmă cu două săptămâni am vizitat fostul gimnaziu în care a studiat Elena Oaieneagră, actualmente şcoala primară din satul Coada Iazului în care studiază doar 6 copii. Ea se află pe lista celor 4 şcoli din raionul Sîngerei pe care direcţia raională de învățământ le-a propus spre închidere în acest an pentru că au număr insuficient de copii. Iar noua formulă de finanţare dezavantajează aceste instituţii creând deficite bugetare. Consiliului Raional se împotriveşte închiderii acestor şcoli, deşi deocamdată nu este limpede dacă ar găsi resurse pentru a le acoperi deficitele bugetare de câteva zeci de mii de lei, spune şefa direcţiei de învăţământ, Elena Covalciuc:

„Decizia nu este examinată din punct de vedere a beneficiului, a profitului pentru aceste instituţii, pentru comunitate.”

Elena Covalciuc confirmă că noua formulă de finanţare dezavantajează şcolile cu puţini elevi. Există cazuri însă când sunt dezavantajate şi şcolile cu mulţi elevi cum ar fi bunăoară liceul Gheorghe Asachi din Chişinău. Directorul liceului, Boris Volosatîi:

„Din numărul total de 2000 de elevi pe care îl are liceul Gh. Asachi, mă avantajează. Din faptul că am clase cu studii aprofundate a limbii franceze, clase bilingve şi teatrale, nu mă avantajează. Am fost nevoit anul trecut să închid clasele teatrale. Anul acesta sunt nevoit să închid clasele cu studii aprofundate a limbii franceze. Deci, pentru a rămâne la nivelul de subexistenţă ne avantajează, dar dacă vorbim despre dezvoltare - cred că nu.”

Unii experţi se arată îngrijoraţi de faptul că în goana după finanţare, managerii şcolari ar putea fi tentaţi să înghesuie mai mulţi copii în clase. Ca să evite eventualele exagerări, Ministerul Educaţiei a impus un plafon maxim de 30 de elevi într-o clasă, astfel încât să fie optimizate şi sarcinile didactice pentru profesori.