La Chişinău a avut loc o premieră la sfârşitul săptămânii: pentru prima dată, reuniunea organizaţiilor neguvernamentale din Parteneriatul Estic, aflată la a cincea sesiune, s-a desfăşurat în afara Uniunii Europene. Printre organizatorii reuniunii de două zile de la Chişinău s-a numărat si Transparenacy International, Moldova. Sîmbătă, Alla Ceapai a stat de vorbă cu directorarea executivă a organizaţiei, Lilia Carasciuc:
Lilia Carasciuc: „Orice forum este important pentru noi, pentru că reprezentanţii societăţii civile au posibilitatea să se întâlnească cu omologii săi şi cu oficialităţi din alte state şi cu structurile europene. Acest forum are pentru noi o importanţă deosebită, pentru că este în ajunul summit-ului de la Vilnius. Toţi stăm cu urechile ciulite şi nu ştim ce ne aşteaptă. Pentru noi, societatea civilă, este o deosebită onoare că acest forum a fost organizat pentru prima dată în Republica Moldova, într-o ţară care nu este membrul a UE. Sigur că a fost o mare responsabilitate pentru noi."
Europa Liberă: Dvs., organizaţia pe care o conduceţi Transparency International, aţi fost de fapt unul dintre organizatorii acestui forum. Cât de complicată este organizarea unui asemenea eveniment?
Lilia Carasciuc: „Dacă dorim să fim o ţară europeană, dacă dorim atenţie europeană trebuie să ne obişnuim cu organizarea unor asemenea evenimente cât de dificil nu ar fi. De remarcat este ca am avut reprezentanţi din 28 de ţări ale UE. Structura formului este destul de amplă şi exhaustivă. Este compus din cinci grupuri de lucru mari. Iar fiecare grup este compus din subgrupuri. Prin urmare, spectrul tematicilor este foarte mare - aspecte ce ţin de calitatea guvernării, probleme sociale, probleme ale tinerilor, probleme de comunicare, drepturile omului ş.a.m.d. Fiecare vine cu nişte prerogative şi propuneri. de exemplu, în grupul anti-corupţie noi venim cu careva priorităţi pentru Parteneriatul Estic pentru anii viitori."
Europa Liberă: Care ar fi priorităţile în domeniul anti-corupţie pentru Republia Moldova?
Lilia Carasciuc: „Este reforma sistemului judiciar şi organelor de drept, transparenţa finanţării partidelor politice şi luarea de atitudine faţă de cei care încalcă legislaţia privind finanţarea partidelor politice. Sigur că ar fi necesar să atragem atenţia la veniturile şi cheltuielile demnitarilor de stat, a funcţionarilor publici."
Europa Liberă: Deja se pune mare accent şi pe perioada post-Vilnius. Ce provocări ar urma după summit-ul de la Vilnius?
Lilia Carasciuc: „Cu cât mai multe şanse vor fi pentru a semna Acordul de asociere cu atât mai multe provocări vor fi în faţa Republicii Moldova. Trebuie să facem faţă la toate. Altceva este că de la noi, inclusiv de la societatea civilă, se aşteaptă careva paşi concreţi. Platforma naţională a societăţii civile deja a pregătit o propunere a unei declaraţii, unde sunt incluse un şir de acţiuni.
În primul rând ar fi liberalizarea regimului de vize. La acest capitol Republica Moldova în mare parte şi-a făcut tema pentru acasă. Trebuie să cerem liberalizarea regimului de vize. Ne-am dori să fie făcut un grafic concret la ce mai avem de realizat şi când exact am putea obţine liberalizarea vizelor."
Europa Liberă: Spuneţi că Republica Moldova şi-a făcut tema pentru acasă, dar totuşi restante rămân a fi lupta cu corupţia, reforma justiţiei. Tocmai din acest motiv APCE a prelungit monitorizarea Republicii Moldova în Consiliul Europei.
Lilia Carasciuc: „Sigur că avem multe obligaţiuni la capitolul prevenirea şi combaterea corupţiei. La acest capitol suntem restanţieri pe de plin. Deşi reforma în justiţie se realizează, Transparency International a făcut mai multe declaraţii spunând că unele acţiuni se fac, cum ar fi modificarea legislaţiei, a cadrului legal şi instituţional, dar rezultate nu se văd. De exemplu, nu se văd rezultate în ceea ce priveşte asigurarea unei integrităţi sporite a magistraţilor. La alte capitole, cum ar fi democraţia, libertatea presei ş.a.m.d. Republica Moldova stă mai bine în comparaţie cu celelate state ale Parteneriatului Estic. În majoritatea clasamentelor Republica Moldova ocupă locul întâi printre statele Parteneriatului Estic."
Europa Liberă: De multe ori auzim că cetăţenii nu prea cunosc semnificaţia acestui summit de la Vilnius, ce înseamnă semnarea acestor acorduri, care vor fi beneficiile sau ce ne aşteaptă după acest summit. Aici probabil ar trebui să intervină mai activ societatea civilă.
Lilia Carasciuc: „În declaraţia platformei naţionale a societăţii civile cerem mai multă transparenţă asupra negocierilor dintre Comisia Europeană şi Guvernul Republicii Moldova. Înţelegem că unele lucruri sunt foarte sensibile şi până nu se ajunge la o înţelegere cei care negociază nu vor să facă publice detaliile. Nouă, ca societate civilă, ne pasă ce se discută, cum se discută. Dacă am şti mai multe, am putea contribui cu ceva."
Europa Liberă: Vroiam să vă întreb şi despre această platformă naţională a societăţii civile. Cât de deschisă este ea pentru noi membri, inclusiv din stânga Nistrului? Deocamdată, nu există nici un reprezentant al societăţii civile din Transnistria.
Lilia Carasciuc: „Procedura de selectare este una complicată. Se desfășoară în trei etape, ultima având loc la Bruxelles. Noi încurajăm toate organizaţiile de pe ambele maluri ale Nistrului să aplice. Aplicaţiile se fac în mai-iunie. Încurajăm să aplice la calitatea de membru al platformei naţionale organizaţiile care apără drepturile minorităţilor, Ong-uri specializate pe probleme sociale. Avem nevoie foarte mult de experţi în energetică. Frecvent suntem invitaţi la diverse forumuri unde se cere opinia societăţii civile vizavi de nişte probleme foarte înguste. Prin urmare, cu cât mai incluzivi vom fi, cu atât mai utilă va fi această platformă naţională."
