Jurnalista Sorina Ştefârţă consideră că, pe durata săptămânii care se încheie, a existat un echilibru, chiar dacă nemulţumiţii sperau să tragă plapuma peste ei.
Sorina Ştefârţă: „Pentru mine săptămâna a început neordinar, aş zice, pentru că jumătate din ea am fost plecată şi am urmărit evenimentele de la distanţă. Poate şi din acest considerent faptul că abia joi dimineaţă am ajuns la Chişinău şi, chiar de dimineaţă, am dat peste un grup de protestatari mi-a părut, pe alocuri bizar, pe alocuri ciudat. Pentru că veneam de la Vilnius, unde am avut o săptămână de linişte totală, unde nu flutură nimeni drapele pe străzi şi unde, am eu impresia, cel puţin, de mai multă vreme, că lumea ştie ce vrea. Evident că protestele organizate de comunişti şi socialişti nu trag la o revoluţie pe care ne-au promis-o aceste formaţiuni. Dar eu cred că nici nu putem să le ignorăm totalmente, cumva consolându-ne cu faptul că e puţină lume în stradă. Noi ştim că în alegeri ei reuşesc să mobilizeze mai mulţi oameni. Nu ştiu cum îi dezgroapă, îi găsesc, îi adună, îi duc organizat, în coloane, la vot. Şi, din considerentul acesta, trebuie să fim conştienţi că există un anumit pericol în aceste acţiuni de stradă. S-au produs şi nişte lucruri mai optimiste, de exemplu, Europa continuă să ne asigure de susţinerea sa. Este
Europa continuă să ne asigure de susţinerea sa.
***
Profesorul universitar Octavian Ţîcu crede că audierile din Parlament au fost hârtia de turnesol a săptămânii care se sfârşeşte.
Octavian Ţîcu: „Eu aş compartimenta agenda acestei săptămâni în trei părţi. Prima, care a ţinut capul de afiş al acestei săptămâni, a fost vizita ambasadorilor Uniunii Europene, a celor 28 de ambasadori la Chişinău, care a fost o ofensivă geopolitică fără precedent, în istoria Republicii Moldova. Fiind determinată de proximitatea summit-ului de la Vilnius, care pune Republica Moldova în faţa unei opţiuni importante din punct de vedere al viitorului său ca stat. Şi acest lucru are o mare încărcătură simbolică, înainte de toate, pentru că vine să ne arate că Uniunea Europeană este intransigentă şi doreşte să vadă finalizat acest proces. Pe de altă parte, este şi o dovadă de susţinere, la nivel internaţional, al acestor eforturi de solidarizare care obligă atât societatea civilă, cât şi clasa noastră politică în privinţa acestei continuităţi. La fel de importantă mi s-a părut şi organizarea Forumului societăţii civile din Parteneriatul Estic. Acestui segment îi revine o importanţă mare în determinarea presiunilor asupra unui agent al schimbărilor, într-un spaţiu în care nu prea am avut tradiţie de societăţi civile, fiind, aşa cum ştim, ieşiţi dintr-un context post-totalitar, unde noţiunea de societate civilă a fost una amorfă, practic inexistentă şi acum este în proces de modelare. Un al doilea aspect important şi relevant sunt diferitele nivele de rezistenţă care au apărut
Acest partid, din punctul meu de vedere, nu are o logică politică, din moment ce însuşi Partidul Comuniştilor a fost cel care a generat procesul de integrare europeană.
Europa Liberă: Dar lui Mihail Formuzal nu-i puteţi interzice să-şi spună părerea sau alţii care n-au subsemnat vectorul european. Sunteţi democrat şi trebuie să acceptaţi că au şi ei o părere.
Octavian Ţîcu: „Nu este vorba atât despre opinia pe care o exprimă Formuzal, ci este vorba de contextul şi momentul unde când el face acest lucru. Şi mă refer la ambele aspecte legate atât de consultarea prin referendum a populaţiei, cât şi a deciziei de sistare a [folosirii] sintagmei „limba română”, pe teritoriul Găgăuziei şi, luată în cumul cu propunerea sa anterioară, ne face iarăşi să ne gândim că Formuzal şi Autonomia Găgăuziei îndeplinesc misiunile Moscovei sau îndeplineşte o agendă externă, pornind de la propriile interese sau determinată de interesele Rusiei în Republica Moldova. O a treia dimensiune, care ne vizează, în mod direct, şi asta o să afecteze, eu cred, şi imaginea actualei guvernări, este legată de cazurile Băncii de Economii şi a Aeroportului Chişinău. Ceea ce s-a întâmplat aseară, eu cred, ţine de un aspect extrem de problematic de funcţionare a statului de drept şi este o dovadă, în continuare, că eforturile care s-au depus şi se depun de reformare şi a sistemului de justiţie, şi a înţelegerii necesităţii acestei reformări, ca un proces intrinsec de integrare europeană, va afecta, pe viitor, imaginea Republicii Moldova şi capacitatea ei de integrare.”
Europa Liberă: Vă referiţi la audierile parlamentare?
Octavian Ţîcu: „Da. Mă refer la cele 12 ore de dezbateri, în care am văzut şi dovadă de prostie politică, dar şi umană, în multe din ceea ce s-a întâmplat. Parlamentul a adoptat, cu votul deputaţilor din coaliţia majoritară, această decizie privind situaţia de la BEM şi concesionarea Aeroportului Internaţional.”
Europa Liberă: Decizii care ne spune că ei nu regretă nimic din ceea ce s-a făcut.
Octavian Ţîcu: „Exact.”
Europa Liberă: Vă întreb, cum v-ar întreba un ascultător: ce nu vă place în acea decizie sau în modul în care s-a dezbătut subiectul?
Octavian Ţîcu: „Cea mai interesantă şi mai ciudată mi s-a părut declaraţia domnului Hadârcă, care a spus că, în numele păstrării coaliţiei, au susţinut documentul, recunoscând că soluţia noastră de guvern nu a fost optimă, una forţată, dictată de împrejurări cu ajutorarea şi lovită de caducitate. Dar, în ultimă instanţă, în numele unor valori şi idealuri legate şi de integrarea europeană, încă două probleme au fost trecute cu vederea. Mie mi se par ambele atât de importante din punct de vedere al interesului şi funcţionalităţii statului, încât au meritat o altă abordare.”