Europa Liberă: De ce Republica Moldova, în acest clasament mondial, rămâne o ţară deocamdată necompetitivă?
Tatiana Lariuşin: „De aceea că noi am ratat oportunitatea de a adapta instituţiile statale şi mecanismele de piaţă, în contextul realităţilor. Într-adevăr, aderarea nu este un mare succes, dacă tu nu eşti pregătit pentru a transforma oportunităţile în avantajele propriei pieţe. Era vorba de reforme, reforme structurale, aceste reforme structurale trebuiau bine gândite. Era nevoie, de fapt, de un consens naţional, consolidat pentru a atinge anumite scopuri concrete.”
Europa Liberă: Şi e adevărat că nu există nici piaţă, nici produs, nici promovare?
Tatiana Lariuşin: „Piaţa Moldovei este foarte mică şi cu foarte puţini actori. Aceşti actori nu asigură competitivitatea cea mai perfectă. Noi nu am putut să penetrăm piaţa mondială, deşi sunt nişte excepţii, cum ar fi floarea-soarelui care face faţă...”
Europa Liberă: ...la exportul uleiului...
Europa Liberă: Nu este dezvoltare economică, doamnă Laryuşin, pentru că nu a fost prietenos mediul de afaceri. Administrarea vamală şi politicile fiscale au pus beţe în roate, atunci când au încercat oamenii de afaceri să îşi promoveze business-ul.
Tatiana Lariuşin: „Este adevărat, exact. Climatul de business nu este unul prietenos şi nu avea cum să apară, fără un funcţionar public eficient, orientat spre deciziile necesare, a cărui carieră depinde anume de îmbunătăţirea climatului de afaceri şi nu de raportarea şefilor din partid sau din altă parte.”
Europa Liberă: Dar e corectă miza, care se pune astăzi, că o eventuală semnare a Acordului de Asociere ar putea să facă competitivă Republica Moldova?
Tatiana Lariuşin: „Va fi un lucru foarte excelent, dacă se va asigura accesul companiilor autohtone la pieţele comunităţii europene, în perioada de tranziţie care va dura şi dacă, într-adevăr, noi vom fi şi insistenţi, să putem să asigurăm şi anumite reforme susţinute de fonduri structurale.”
Europa Liberă: Miza e Acordul de Asociere la Uniunea Europeană sau, mai întâi, stârpirea corupţiei, eliminarea birocraţiei, multe alte probleme care aici, pe interior, trebuie rezolvate?
Tatiana Lariuşin: „Dar aceste lucruri cine trebuie să le facă? Asta trebuie să facă Comisia Europeană sau asta facem noi? Şi cine suferă de aceste neajunsuri şi aceste constrângeri: cetăţenii din Bruxelles sau cetăţenii Republicii Moldova?! Şi companiile moldoveneşti trebuie să se gândească mai mult că nu va veni nimeni să le facă un mediu de afaceri mai competitiv, dacă practică formele de concurenţă neloială. Eu ştiu că mulţi spun, din partea cealaltă a acestui dialog: noi suntem gata să concurăm loial şi pe alb, dar asta să se facă absolut pentru toţi, fără să fie excepţii şi dacă va lucra justiţia, un set de acţiuni nu doar pentru guvern, dar şi pentru cetăţeni şi pentru companii.”
Europa Liberă: Dar dacă Moldova a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului – unde regulile de joc sunt foarte clare – şi a făcut prea puţin din ceea ce i se cerea, acuma credeţi că o apropiere de Uniunea Europeană o va mobiliza mai mult?
Tatiana Lariuşin: „Exact, am auzit că a lipsit o perioadă de tranziţie, este situaţia când procesul devine mult mai important decât rezultatul. De aceea că, în procesul de tranziţie, prin susţinerea din partea comunităţii europene, noi putem transforma această situaţie în anumite avantaje, ca să avem posibilitatea să facem instituţiile lucrative, companiile competitive şi mai eficiente. Astăzi resursele statului, şi aşa puţine, noi le acordăm companiilor neeficiente care se şi plâng că deschiderea pieţelor europene îi va elimina pe ei din afaceri. Este adevărat, dar ca să nu se fure populaţia, iar companiile care, pur şi simplu, nu au avut acest suport, să se poată transforma în unele competitive, moderne, noi trebuie să cerem de la stat anume îndeplinirea acestor angajamente.”
Europa Liberă: Eu am înţeles că o foaie de parcurs înseamnă investiţii din partea statului şi din partea finanţatorilor externi.
Tatiana Lariuşin: „Da, vedeţi că cel mai scurt mod de a obţine o piaţă competitivă este reforma instituţională, bazată pe voinţa politică. Dar ea necesită un credit de la liderul foarte puternic care va pierde încrederea populaţiei, după implementarea acestor reforme, însă popularitatea lui va reveni, peste câţiva ani.”
Europa Liberă: Acest lider cine trebuie să fie?
Tatiana Lariuşin: „Acel care nu se gândeşte la alegerile următoare, dar la viitorul statului şi al copiilor noştri. Acel om, într-adevăr, va intra în istorie cu glorii şi cu anumite satisfacţii, şi anumite mulţumiri din partea populaţiei noastre, a cetăţenilor noştri. Dar avem clasa politică pe care o avem şi mult depinde de noi... Iarăşi, reforme structurale se fac aşa cum se fac la noi, de aceea că noi nu suntem în stare singuri să facem reforme instituţionale, aceste 300 de acte normative care ar trebui...”
Europa Liberă: Ştiţi de ce? Că reforma mai mult sperie decât mobilizează.
Tatiana Lariuşin: „Da, la noi s-a discreditat cuvântul „reformă”. Anume acesta şi a fost scopul celor care profită de actualul model de economie, pentru ca societatea civilă, sectorul privat să nu se consolideze pentru a promova aceste reforme şi pentru ca reformele să nu fie înţelese. Bine, dacă nu doriţi, deci, cuvântul „reforme” este discreditat, cuvântul „schimbări” e dintre cele mai des auzite astăzi şi cerut din toate părţile.”
