Într-o ţară cu un turism subdezvoltat precum este Republica Moldova, autorităţile au găsit metoda prin care să adune bani pentru dezvoltarea ramurii: să taxeze pe oricine vrea să plece în turism în exterior. O intenţie care nu poate fireşte trezi prea mult entuziasm. Discutăm astăzi despre aceasta şi alte idei care ar trebui să ajute turismul să se dezvolte cu Directorul Agenţiei Turismului, dl. Nicolae Platon.
Europa Liberă: Dle Platon, tocmai am marcat cu toţii Ziua Mondială a Turismului - pe 27 septembrie este serbată această zi în toată lume, ocazie cu care am aflat despre mai multe idei noi pe care vreţi să le promovaţi de acum încolo ca să dezvoltaţi ramura. Dar am să vă întreb fireşte mai întâi despre noua taxă pe care vreţi să o introduceţi în pachetele turistice: 10-30 lei pentru cei ce pleacă în afară la odihnă, pentru dezvoltarea turismului local. Taxa de imagine i-aţi mai zis. De ce credeţi că oamenii ar trebui să accepte să mai plătească o taxă, plus la multele care deja există, chiar şi cu un scop atât de nobil – dezvoltarea turismului local?
Nicolae Platon: „În primul rând este vorba despre taxa de promovare. Nu este un impozit, ci o taxă care va fi percepută de
Europa Liberă: Cu greu îmi vine să cred că operatorii o vor suporta această taxă. Dar, ca să ne convingeţi, ar trebui totuşi să operaţi cu nişte calcule, estimări, un gen de business plan, dacă vreţi. Ce concret vom avea la anul, peste doi ani, peste trei, dacă va existat această taxă, care este deocamdată o intenţie?
Nicolae Platon: „Noi deja am făcut mai multe analize. Ei, un pachet turistic mediu pentru destinaţia Bulgaria costă în jur de 250 de euro. Pentru destinaţia Turcia – în jur de 500 de euro. În situaţia în care operatorii beneficiază de un comision de 25-30-40-50 de euro, dacă o să achite în mediu 1 euro pentru taxa respectivă, se va forma un fond de dezvoltare a turismului. Fondul respectiv va fi utilizat pentru participarea Republicii Moldova la expoziţiile internaţionale de turism, vor fi editate materiale promoţionale, se vor organiza manifestări cultural-turistice pe teritoriul Republicii Moldova şi vom contracta spaţii publicitare la canalele de televiziune Euro News, CNN, Discovery, pentru ca Moldova să nu apară numai la rubrica „No Comment”. ”
Europa Liberă: Avem acum tot mai multe manifestări culturale, festinuri gastronomice, ateliere de meşteşugărit sau târguri de fructe şi legume. Iată chiar ieri s-a organizat o „bostaniadă” la Lozova, de unde pe site-ul nostru este o galerie de poze foarte frumoasă. Cum se măsoară totuşi eficienţa acestor evenimente, ceremonii, pentru că de multe ori se întâmplă că ele au mai mulţi participanţi decât vizitatori? Nu e cazul Lozovei, dar totuşi?
Nicolae Platon: „Tocmai din considerentul respectiv vrem să existe această taxă. Pentru că toate evenimentele care au loc pe teritoriul republicii Moldova trebuie să fie promovate. În situaţia în care vor avea aspect local, niciodată turiştii nu o să le viziteze. Pentru aceasta noi ne-am propus să publicăm calendarul evenimentelor pentru anul 2014 şi prin intermediul lui să promovăm aceste manifestări cultural-turistice, ca să fie nu numai turişti din interior, ci şi din exterior. Asta va fi o parte din cheltuiala pentru taxa respectivă.”
Europa Liberă: Nu credeţi că dacă aţi include în posibilele ţinte cheltuieli mai concrete, chiar banale poate pentru unii, cum ar fi construcţia unui popas turistic, bunăoară, o astfel de propunere ar avea mai mare rezonanţă?
Nicolae Platon: „Vreau să vă comunic că deja pentru anul 2014, în caz dacă va fi acceptată această taxă, ne-am propus ca scop ca pe lângă popasurile turistice şi aranjamentele turistice pe care vrem să le facem pe traseele turistice vrem să organizăm şi posibilitatea ca aceste trasee să fie cunoscute prin marcaje rutiere, adică indicatoarele turistice care să fie racordate la standardele internaţionale. Pentru că cine a fost prin Europa, a văzut că pe aceste trasee sunt indicatoarele de marcaj care pot să te ducă pe anumite trasee turistice, sau la un anumit obiectiv turistic, ceea ce nu se întâmplă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Moldovenii familiarizaţi îndeaproape cu o proastă gestionare a resurselor (exemplul fondului rutier este elocvent, mai sunt şi altele) nu prea sunt entuziasmaţi de această idee. Aşa că haideţi să încercăm să fim foarte concreţi. Ce bani se învârt acum în turismul local moldovenesc şi pentru ce nu se ajung banii şi, iată, s-ar putea lua din această taxă?
Nicolae Platon: „În bugetul Agenţiei turismului pentru anul 2013, şi în 2014 nu o să fie mari modificări; este în jur de 4 mln. de lei. Vă daţi seama că cu aceşti bani nu este posibil de dezvoltat această ramură. Eu sunt de acord cu cetăţenii că
Va fi creat un Consiliu administrativ al întreprinderii de stat, sau al instituţiei publice de stat, în care vor putea participa reprezentanţi ai mediului de afaceri turistic, vor putea să participe reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, va putea să participe mediul academic, pentru ca să stabilim priorităţile, cum vor fi cheltuiţi aceşti bani. Asta nu înseamnă că vor avea un aparat mare pe care să fie cheltuiţi banii…”
Europa Liberă: Da aceste patru milioane pe ce se cheltuiesc?
Nicolae Platon: „Aceste patru milioane se cheltuiesc pentru întreţinerea aparatului Agenţiei turismului, pentru salarizare, o altă parte – pentru cheltuielile administrative şi ceva bani, dar foarte puţini, pentru participarea la expoziţii şi editarea materialelor promoţionale. ”
Europa Liberă: Până nu demult turismului îi revenea în Moldova 0,3% din PIB, faţă de 20-30% în ţările dezvoltate. Acum cum e, cât se încasează din turism?
Nicolae Platon: „În anul 2012 încasările din turism au fost 972 mln. de lei, ceea ce constituie 1,1 – ponderea în PIB.”
Europa Liberă: Ceva mai mult decât anterior. Cât de adevărat este că în anii '90 ai secolului trecut ne vizitau vreun milion de turişti, pe când acum este vorba în cel mai bun caz de câteva sute de mii anual?
Nicolae Platon: „Cel mai mare flux de turişti în Republica Moldova era pe timpul „Inturistului” când erau organizate trasee turistice către Republica Moldova. De când avem turismul organizat, cel mai mare număr a fost de 360 de mii de turişti. Acum, dacă e să vorbim de turismul organizat prin intermediul agenţiilor de turism, în 2012 au venit circa 12,8 mii de turişti şi în jur de 90 de mii prin intermediul structurilor de primire turistică cu funcţiune de cazare. Republica Moldova anual găzduieşte ca turism organizat în jur de 100 de mii, cred că este o cifră pe care o vor atinge şi în 2013.”
Europa Liberă: Cum mărim această cifră, dle Platon, pentru că de ea depind şi încasările, şi dezvoltarea ramurii?
Nicolae Platon: „Ştiţi, am făcut o analiză pentru turismul receptor în zece ţări din care vin turiştii străini în Republica Moldova şi vreau să vă zic că participarea la expoziţiile internaţionale dă anumite roade. Ultimii zece ani participăm la expoziţie internaţională de turism de la Berlin şi în fiecare an numărul de turişti creşte cu 10-20 de procente. Este o cifră îmbucurătoare.
Plus la aceasta, noi intenţionăm în 2014 să deschidem prima parcare de rulote în Republica Moldova. Asta va da posibilitate să se dezvolte turismul automobilistic. Ceea ce, cu părere de rău, în Republica Moldova la moment nu există. Ştiţi că în Europa această formă tipică de turism este foarte dezvoltată, iar dacă în Republica Moldova nu există aceste posibilităţi, foarte multe ţări evită destinaţia Republica Moldova. Noi ne străduim să facem o ţară de tranzit, ca numărul de turişti din Republica Moldova să fie în continuă creştere.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău au fost citate anul trecut cu afirmația că principalul lucru pe care-l pot oferi moldovenii vizitatorilor străini este ospitalitatea. Am observat că şi sloganul turistic pe care l-aţi selectat zilele trecute pentru Republica Moldova, pentru brandul ei turistic este bazat pe aceiaşi caracteristică: „Ospitalitate. Tradiţie. Mister” – aşa sună sloganul. Doar cu asta însă nu ştiu dacă poţi construi prea mute, sau atrage prea mulţi turişti, nu credeţi?
Nicolae Platon: „Vreau să vă spun că turismul gastronomic în Europa este destul de dezvoltat. Sunt foarte mulţi gurmanzi care vizitează ţara anume pentru a savura din plăcerile bucătăriei naţionale. Dar noi am consultat mai mulţi experţi străini, prin intermediul anumitor proiecte, şi ni s-a sugerat că cel mai interesant pentru Republica Moldova ar fi următoarele proiecte: Drumul Mănăstirilor, Cetăţile Medievale şi Drumul Vinului. Aceste trei proiecte noi o să ne străduim să le promovăm şi mai departe. Fiindcă avem la momentul de faţă 55 de mănăstiri care pot fi vizitate. Ele prezintă interes atât cultural, cât şi istoric.”
Europa Liberă: Am văzut totuşi m ai multe critici în presă referitoare la acest slogan. Oamenii vă reproşau că nu este un slogan care poate fi utilizat pentru a aduce plus de imagine ţării şi că ar fi trebuit să consultaţi şi companiile de comunicare care ştiu cum se promovează un produs. Le-aţi consultat?
Nicolae Platon: „La identificarea acestui slogan a participat practic întreaga piaţă turistică a Republicii Moldova, persoane care de zeci de ani participă la expoziţii internaţionale de turism. Pentru noi este important ca acest slogan să ne identifice ca ţară. Noi am avut mai multe versiuni, însă totuşi ospitalitatea şi tradiţiile ne caracterizează, iar cuvântul mister este introdus pentru că Republica Moldova încă nu este cunoscută, nu este valorificată, iar aceasta îi va da o mai mare atractivitate pentru turiştii străini.”
Europa Liberă: Am încercat să fac o listă de neajunsuri ale turismului moldovenesc în urma interviurilor, vox populi, discuţiilor pe care le-am avut de-a lungul activităţii mele jurnalistice şi acestea ar fi cam următoarele. Le iau aleatoriu: proasta infrastructură (şi aici am în vedere de la drumuri proaste, hoteluri scumpe şi cu servicii de calitate îndoielnică până la lipsa chiar unor camere de baie pe traseele turistice); lipsă de promovare (sunt foarte multe locuri frumoase care practic nici nu le ştie lumea că sunt la noi în Republica Moldova); subfinanţarea cronică; lipsa investiţiilor; lipsa de rute, trasee turistice; lipsa de profesionişti în ramură, lipsa de viziune strategică; exportul de turişti care depăşeşte cu mult importul. Şi ar mai fi că oamenii de la noi nu prea sunt obişnuiţi să cheltuiască pe călătorii, foarte mulţi pur şi simplu nu-şi permit. Care din acestea se pot rezolva cât de rapid şi cum aveţi de gând s-o faceţi?
Nicolae Platon: „Eu sunt de acord cu ceea ce aţi spus despre camerele de baie. Vreau să spun că, într-adevăr, şi pe mine mă deranjează situaţia că în Republica Moldova nu sunt amenajate pe traseele turistice chiar acele grupuri sanitare elementare. În Europa această problemă a fost rezolvată prin obligarea proprietarilor de staţii peco să-şi doteze unitatea sa comercială cu grupuri sanitare. În Republica Moldova pe traseele naţionale nu există aşa o obligativitate.
Vrem să lucrăm cu Ministerul Transporturilor şi Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, ca prin lege să-i obligăm pe proprietarii de staţii Peco să dispună de aceste grupuri sanitare. Şi atunci va fi rezolvată parţial o problemă. Ce ţin de infrastructură, la momentul de faţă noi am identificat şi elaborat 20 de trasee turistice care pot fi vizitate şi căile de acces - bine amenajate. O să adăugăm la aceste trasee şi altele. Pentru noi este important la momentul de faţă ca acestea primele să fie valorificate. Am elaborat Strategia de dezvoltare a turismului până în 2020. Costul ei este de 167 de milioane, dar valoarea adăugată ce va proveni de la turism se estimează la peste unmiliard de lei.”
