„Am reuşit să punem ţara pe o dinamică de transformare în toate domeniile”

Valentina Ursu a discutat cu viceministrul moldovean de externe şi al integrării europene, Iulian Groza despre ce aşteptări poate avea Chișinăul de la summit-ul de la Vilnius, și ce impact va avea asupra vieţii cetăţenilor Republicii Moldova semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Care e miza pe care o pune Chişinăul, apropiindu-se tot mai mult de acest summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius?

Iulian Groza: „Aşteptarea noastră este să parafăm acordul de asociere care include şi crearea zonei de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător. Sperăm să auzim o noutate bună în ce priveşte avansarea procesului de liberalizare a regimului de vize. Suntem în ultima fază, aşteptăm raportul Comisiei Europene care trebuie să apară la începutul lunii noiembrie, privind implementarea planului de acţiuni şi, sigur, să avem o agendă la summit cu privire la perioada post-Vilnius, către summit-ul de la Riga care va fi în 2015. Şi noi avem o claritate deja, cel puţin, pentru anul viitor, vrem să semnăm acordul de asociere, să reuşim să îl ratificăm. Odată semnat acordul, o bună parte din prevederi vor intra în vigoare provizoriu, ceea ce, de fapt, va consemna consfinţirea punctului de ireversibilitate a parcursului european al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ritmul promovării reformelor e pe potriva aşteptărilor din partea Bruxelles-ului?

Iulian Groza: „Urmează să vedem cum ne judecă Bruxelles-ul, dar dinamica şi discuţiile pe care le avem acum ne arată că progresele înregistrate de Republica Moldova, în pofida crizelor politice care au existat, pe parcursul ultimilor 4 ani, a demonstrat că guvernul Republicii Moldova asigură agendele de reforme. Am reuşit să punem ţara pe o dinamică de transformare în toate domeniile. Avem o viziune şi o strategie clară de reformă a sectorului justiţiei, a afacerilor interne. Unul dintre pilonii guvernului actual este prevenirea şi combaterea corupţiei. Toate acestea se fac pentru a crea climatul propice pentru a atrage investiţiile străine, ceea ce, până la urmă, va duce şi la creşterea numărului de locuri de muncă. Deci parcursul european şi agendele pe care ni le-am propus se realizează nu numai pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană, dar şi pentru a asigura transformarea ţării pe intern, după cel mai bun model, pe care credem noi că trebuie să îl urmăm, este Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Această ambiţie occidentală, această apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană deranjează, în vreun fel, partenerii estici, preponderent, conducerea de la Kremlin?

Iulian Groza: „Nu ştiu în ce măsură deranjează, cel puţin, oficial. Îmi aduc aminte declaraţia domnului Lavrov, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, în cadrul vizitei pe care a avut-o doamna ministru Gherman la Moscova, când domnul Lavrov a spus foarte clar că respectă opţiunea suverană a Republicii Moldova de a-şi menţine şi de a-şi consolida parcursul european, asta este ce contează, precum şi noi respectăm opţiunile suverane ale altor ţări care doresc să se integreze în alte structuri economice, comunitare şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Dar indirect totuşi au existat nişte avertizări din partea autorităţilor de la Moscova, când s-a spus că aveţi grijă, dacă semnaţi Acordul de Asociere, trebuie să vă gândiţi ce e cu piaţa de desfacere a Federaţiei Ruse, care va fi soarta migranţilor, să nu îngheţaţi la iarnă.

Iulian Groza: „Sunt nefondate, fiindcă parcursul european al Republicii Moldova este perfect compatibil cu menţinerea şi consolidarea unui cadru de relaţii bilaterale cu statele din Est, din Vest, de peste ocean. Deci ele sunt compatibile, atâta timp cât este în interesul Republicii Moldova. Or, spre exemplu, obiectivul încheierii Acordului de Asociere care va include Zona de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător este perfect compatibil cu aranjamentele de comerţ liber pe care Republica Moldova le are în cadrul CSI sau CEFTA, este Zona de comerţ liber în Europa Centrală, fiindcă sunt compatibile cu rigorile OMC. Deci, dacă ne uităm foarte calm şi pragmatic la motivele unor presupuneri sau avertizări, deocamdată, noi nu vedem fundament pentru acestea şi noi considerăm că Republica Moldova poate şi trebuie să continue şi să dezvolte relaţiile bilaterale cu partenerii din est, menţinându-şi parcursul european, fiindcă obiectivul nostru, până la urmă, este să aderăm la Uniunea Europeană într-o perspectivă previzibilă. Or, ce avem astăzi şi obiectivele pe care ni le propunem pentru anul acesta şi anul viitor ne vor ancora şi mai mult pe direcţia Uniunii Europene. Şi sperăm că vom reuşi să asigurăm o transparenţă în dialogul nostru bilateral, în continuare, precum o facem şi astăzi cu alte ţări ale lumii, pentru a demonstra că Moldova este o ţară europeană, care respectă valorile general acceptate, care a aderat la valorile şi doreşte să le consfinţească în Republica Moldova - a statului de drept, a comerţului liber, a regulilor concurenţei. Ţara noastră este o ţară care reuşeşte, pe parcursul a mai mulţi ani, să demonstreze că poate să-şi dezvolte o democraţie europeană proprie. Moldova este, probabil, unica ţară din regiune guvernată de către o coaliţie, pe parcursul mai multor ani, ceea ce demonstrează că ţara noastră se transformă. Şi, sigur, trebuie să continuăm acest parcurs, avem foarte multe de făcut în perioada imediat următoare, trebuie să le reuşim pe toate. Iar suportul care vine de la Bruxelles, a propos, săptămâna viitoare va fi o săptămână europeană la Chişinău, în mai multe vizite, vor veni ambasadorii UE, membri ai Comitetului Politic şi de Securitate, sunt 28 de ambasadori, vine şi un grup politic-militar de la Bruxelles, vine şi comisarul Štefan Füle, împreună cu ministrul de Externe al Lituaniei, care în prezent deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Vin la Chişinău pentru a participa, alături de doamna ministru Gherman şi ministra de Externe a Georgiei la sesiunea de deschidere a Forumului Societăţii Civile.”

Europa Liberă: Totuşi lipsa unui consens politic, mă refer la împărţirea punctelor de vedere ale puterii şi opoziţiei, unii spun că parcursul european este ireversibil, pe de altă parte, comuniştii, socialiştii şi alţii spun societăţii că integrarea în Uniunea Euroasiatică ar aduce mai multe avantaje Republicii Moldova, această lipsă de consens politic se răsfrânge asupra destinului Republicii Moldova?

Iulian Groza: „Guvernul Republicii Moldova a fost ales de către coaliţia parlamentară care deţine majoritatea, respectiv, obiectivul integrării europene este susţinut de majoritatea cetăţenilor. Pe de altă parte, actuala opoziţie, dacă ne uităm atent în programul partidului, vedem foarte clar că integrarea europeană se regăseşte şi acolo printre priorităţi. Deci, din punct de vedere politic, premisele pentru asigurarea unui consens naţional al parcursului european al Republicii Moldova există. Este important pentru a asigura un dialog între diferite puncte de vedere, diferite opinii, de a asigura transparenţa acestora, pentru ca cetăţenii noştri să poată judeca pentru ei singuri care sunt beneficiile, care sunt oportunităţile integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar înţeleg cetăţenii care sunt avantajele acestei eurointegrări?

Iulian Groza: „Probabil că da. Probabil, nu toţi. Şi tocmai de aceasta vom acorda o bună parte din timpul nostru, în perioada imediat următoare, pentru a comunica opiniei publice, cercurilor de afaceri, cetăţenilor care locuiesc în regiuni mai bine reformele.”

Europa Liberă: Se creează impresia că avantajele eurointegrării sunt cunoscute mai mult la Chişinău decât la Ungheni, Bălţi, Comrat sau chiar Tiraspol...

Iulian Groza: „Tocmai de aceasta vom depune un efort mai special, pentru a umple acest vacuum informaţional cu privire la agenda europeană a Republicii Moldova şi de a merge în regiune şi de a comunica mai bine cu cetăţenii nu numai despre opţiunea europeană a Republicii Moldova, dar şi despre conţinutul acesteia, care presupune nişte reforme, al căror obiectiv este să asigure transformarea Republicii Moldova din interior, să ne pregătească pentru un moment în care Moldova va putea beneficia de statutul de candidat, al Uniunii Europene şi, într-un final, să devină membru al Uniunii Europene. Dar, pentru moment, considerăm important să comunicăm mai bine cetăţenilor de facem anumite reforme, care vor fi beneficiile acestora, unde mergem. Unul dintre elementele de comunicare, pe care ne vom axa, dincolo de a prezenta experienţa altor ţări care au fost în acest proces pe parcurs, unul din elementele-cheie va fi să comunicăm în ce măsură şi cum au fost implementate proiectele, la nivel local, în toată ţara, care au obţinut susţinere financiară, fie asistenţă tehnică, fie suport direct, proiecte de infrastructură, sociale, care sunt susţinute din fonduri europene. Republica Moldova este prima ţară, după asistenţa în regiune, acordată de Uniunea Europeană - 40 de euro pe cap de locuitor. Dar, în esenţă, pot să vă dau mai multe exemple cum asistenţa Uniunii Europene creşte, pe măsura angajării ţării noastre într-un proces de reforme sustenabile. Spre exemplu, anul acesta, Republica Moldova ar beneficia de o asistenţă, deja decisă, de fapt, de aproximativ 40 de milioane de euro, în baza principiului „more for more” (mai mult pentru mai mult). Pe lângă acest cadru de asistenţă, avem şi alt cadru de asistenţă directă bugetară pentru diferite domenii, de la energie la dezvoltare rurală şi regională. Spre exemplu, proiecte energetice, proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni este cofinanţat din fonduri europene şi pentru continuarea acestui proiect, în următoarele faze ale acestuia, de asemenea, urmărim obţinerea finanţării din partea Uniunii Europene. Dacă analizăm dinamica acordării de asistenţă din partea Uniunii Europene, pe parcursul ultimilor 4 ani, această asistenţă a crescut exponenţial cu angajamentele şi rezultatele, progresele în realizarea reformelor de către Republica Moldova.”